EXCLUSIV. Claudiu Năsui explică de ce ancheta privind ROBOR ar putea să nu aibă finalul așteptat: N-are nicio șansă să ducă la altceva decât la multe procese cu băncile

Radu Preda a discutat cu Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei, într-un nou episod al podcastului „Picătura de business”, difuzat pe canalul de YouTube „HAI România!”. Tema centrală a discuției a fost cel mai mare scandal din istoria sistemului bancar românesc: amenzile record de 710 milioane de euro aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci acuzate de presupusa manipulare a indicelui ROBOR.

Claudiu Năsui afirmă că băncile reacționează la piață, nu o controlează complet

În cadrul discuției de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Radu Preda a făcut referire la o declarație atribuită guvernatorilor, potrivit căreia băncile ar fi „sărit calul” în 2022, considerând că au estimat greșit evoluția dobânzilor. El a explicat că, în acel an, BNR a început să crească dobânzile, iar ROBOR a urmat tendința dobânzii de politică monetară.

„Declarația guvernatorilor pe care am citat-o tocmai asta spunea, că au cam sărit calul, adică s-au dus cam sus în 2022”, a spus Radu Preda.

Fostul ministru spune că băncile nu pot anticipa cu exactitate ritmul și nivelul la care BNR va continua majorările

În aceest context, Claudiu Năsui a subliniat că băncile nu pot anticipa cu exactitate ritmul și nivelul la care BNR va continua majorările, mai ales într-un context economic marcat de inflație și incertitudine.

Discuția a atins și diferența dintre dobânda de politică monetară și ROBOR, evidențiindu-se faptul că ROBOR este un indice la trei luni, în timp ce dobânda BNR este stabilită zilnic, ceea ce face ca anticipările pe termen mediu să fie dificile. În acest context, s-a argumentat că evoluția ROBOR a reflectat așteptările pieței privind posibile creșteri semnificative ale dobânzilor de către banca centrală.

De asemenea, s-a subliniat că dobânda reprezintă un preț al banilor și, pentru bănci, un cost, nu doar o sursă de profit. S-a explicat că profiturile instituțiilor bancare nu depind exclusiv de nivelul dobânzilor, ci de diferența dintre dobânda la care se împrumută și cea la care acordă credite. În acest sens, chiar și în perioade cu dobânzi foarte scăzute sau apropiate de zero, băncile au continuat să obțină profit prin această marjă.

„Exact, în 2022. Ce se întâmpla în 2022? Ce a făcut BNR-ul când au început problemele? A început să crească două bânzile, exact. Și roborul, evident, încerca și el să meargă după dobânda de politică monetară. Ce nu știau băncile și nu au cum să știe băncile, că poate nu știe nici măcar guvernatorul, e cât de mult se va aduce BNR-ul când începe să crească două bânzile, până unde se oprește. Și tu când ai un ROBOR, îl ai la trei luni. Dobânda BNR-ului pe ce perioade? E de la o zi la alta, e overnight. Deci tu pariezi, tu știi doar cât este dobânda acum. Poate poți să faci o anticipare că nu se schimbă mâine, poimâine, dar în 3 luni poate se schimbă. Și anticiparea la cum mergea și cum era și inflația, la cum mergeau și lucrurile, era că o va crește mult mai tare BNR-ul. Și de-aia a zis guvernatorul, au cam sări calul, în sensul că au crezut că o să meargă mult mai sus. Dar atenție, acela e un preț.

Dobânda e un preț. Pentru bănci este și un cost. E o mare greșeală economică să crezi că dacă dobânzile sunt mari, băncile sunt mai profitabile. Pentru bănci au fost dobândi chiar și negative în unele perioade. Aproape zero. Au fost un deceniu întreg înainte de piața asta și tot câștigau. Băncile fac bani din diferențialul de dobândă, nu din nivelul dobândii. Diferențial în sensul de cu cât împrumută vs. cu cât se împrumută. (…) Dacă e să aibă un interes, ar fi să fie dobânda a zero, dacă se poate, ca să fie creditare la maxim, să aibă business. Dar ele oricum au o marjă de făcut la orice nivel al dobânzii”, a spus Claudiu Năsui.

Fostul ministru sugerează că ancheta poate influența și viitoare decizii legate de conducerea Consiliului Concurenței

În finalul discuției, Claudiu Năsui a apreciat că ancheta privind presupusa manipulare a ROBOR nu are șanse să producă efecte majore în afara unor procese între bănci și autorități și a sugerat că aceasta ar putea influența și viitoare decizii politice sau instituționale legate de conducerea Consiliului Concurenței.

„Deci cu atât mai mult eu zic că în particular această anchetă n-are nicio șansă să ducă la altceva decât la realegerea domnului Chirițoiu și multe procese cu băncile”, a mai spus Claudiu Năsui.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.