China, de la bordeie în pământ, la una din puterile globale. China, India și SUA modelează noul echilibru de putere
Adrian Severin a povestit în cadrul podcastului despre vizitele sale în China anilor 1980, când a constatat nivelul redus de trai în vestul țării. Familii întregi locuiau în bordeie de pământ, iar diferențele dintre promisiunile reformelor și realitatea socială erau evidente. Această experiență i-a oferit o perspectivă clară asupra decalajului de dezvoltare existent la acea vreme.
„Erau săraci, foarte săraci, am vizitat în anii aceia niște familii care stăteau spre vestul Chinei, în bordeie de pământ, în locuințe în pământ și ei ne-au arătat, domnule, uite, încă noi suntem departe de unde ar trebui să ajungem. Deși reforma a început în 85, deci cam cu 5-6 ani înainte de a merge acolo”, a spus Severin.
Această experiență a oferit o perspectivă directă asupra decalajului dintre promisiunile reformelor și realitatea socială a momentului. Jurnalistul și analistul politic Dan Andronic a remarcat schimbările dramatice care au avut loc în China în ultimele trei decenii.
„Astăzi? Am fost în vară aceasta, am fost de câteva luni, am fost și în sud și în nord și în vest. Asta nu mai este o țară comunistă”.
Adrian Severin a observat transformările majore produse în ultimele decenii. Într-o vizită recentă în diverse regiuni ale Chinei, el a constatat că țara nu mai poate fi caracterizată ca fiind comunistă în sens clasic. Severin a relatat că a discutat cu lideri chinezi despre semnificația denumirii de „Partid Comunist” și a aflat că oficialii chinezi recunosc dificultatea de a explica schimbările interne unui miliard și jumătate de cetățeni.
În esență, guvernanții chinezi au decis să păstreze denumirea tradițională pentru a evita confuzia, deși realitatea economică și socială reflectă un model cu totul diferit.
Poți să faci o mică confidență, cred. Acum câțiva ani am discutat cu lideri chinezi și le-am spus, domle, ce mai înseamnă comunism pentru dumneavoastră? De ce mențineți această denumire? Mă rog, Republica Populară nu e o problemă, dar Partidul Comunist. Și mi-au spus, aveți perfectă dreptate. Și noi ne-am gândit să schimbăm numele. Nici nu mai putem să discutăm cu partidele comuniste europene, pentru că alea au rămas într-adevăr într-o altă epocă și într-o altă sferă de gândire. Iar cu cele cu care am putea să discutăm, nu sunt comunist. Au o dificultate pentru că ne cheamă comuniști și zice, vreau să spunem social-democrat sau socialist sau ceva, să schimbăm comunismul, dar zice, ne-am dat seama că la un miliard și jumătate de oameni, din care, hai să spunem, peste un miliard sunt conștienți și activi, dăm deoparte copiii și bătrânii bolnavi de Alzheimer, deci e atât de greu să explicăm această schimbare, e atât de greu să le băgăm în cap ce înseamnă ea și de unde vine, încât am zis las-o așa că ne-om descurca și în felul ăsta. Și cel care mi-a spus era un lider chinez la un nivel extrem de înalt și în orice caz foarte bine informat”.
Severin a subliniat că astăzi China reprezintă o putere globală semnificativă, iar creșterea economică și influența sa politică se reflectă într-o dinamică internațională complet diferită față de perioada comunistă rigidă.
„Dar China astăzi este clar o putere. Dar nu numai China, India este o putere de o semnificație excepțională. Așa încât America să rămână înglodată blocată în Europa în fața unui fost adversar amenințător care nici pe departe nu mai este URSS-ul. Toți cei care cred că Vladimir Putin vrea să reconstruiască RSS-ul nu-și dau seama că acest om și nu numai el a înțeles că asta este imposibil și că trecem într-o altă epocă. El nu vrea să conducă mașina rusească cu ochii în oglinda retrovizoare, ci cu piciorul pe accelerație, mergând înainte, nu în marșalier. E o altă situație mondială și astăzi, repet, pentru America, astăzi este anul 1989 al Europei Centrale și de Est”, a spus el.
Severin: America pricepe că nu mai poate și nu îi mai trebuie să fie unicul jandarm al lumii
Discuția s-a concentrat apoi pe transformările din Statele Unite și pe modul în care acestea influențează politica globală. Severin a explicat că America nu mai exercită aceeași dominație necontestată ca în urmă cu 35 de ani și că prioritățile sale interne și externe s-au modificat semnificativ.
„Da, exact, atunci a fost din perspectiva URSS și acum este în oglindă. Și această strategie la care vă referiți, lasă foarte clar să se înțeleagă că unipolarismul s-a terminat, America în fine pricepe, cel puțin la nivelul administrației, că nu mai poate și nici nu mai vrea și nici nu îi mai trebuie să fie unicul jandarm al lumii și în timp ce alții se dezvoltă ea să cheltuiască în armare. Sigur că e foarte fericit complexul militar-industrial când primește comenzi de armament, dar țara se prăbușește. Faptul că societatea americană este într-o mare tulburare, este în lupte, este într-un adevărat război civil, că sărăcia se întinde și se adâncește în Statele Unite. Toate astea sunt rezultatul manierei în care s-a conceput pe sine SUA în acest ultim decenii și acum s-a terminat”, a explicat Adrian Severin.
Severin a precizat că, deși industria militară primește în continuare comenzi, politica națională tinde spre reindustrializare, investiții sociale și o politică externă mai echilibrată.
El a menționat că liderii americani au fost îngrijorați de militarizarea excesivă a politicii interne, iar acum se observă o tendință de demilitarizare și de negociere mai atentă cu țări precum China, India sau Arabia Saudită.
„O vreme a fost bine pentru America, dar s-a terminat această perioadă fericită. Acum că se supără industria militară, că nu se supără, oricum statul va continua să o ajute, pentru că fiind o mare putere, America nu poate să se dezarmeze. Dar nu mai tratează cum o trata acum pentru că trebuie să ducă bani în altă parte. Și ca să ducă bani în altă parte, adică în reindustrializare, să ducă bani în altă parte într-o politică socială, în ocrotirea socială, asistență socială și toate acestea fac ca America să ridice puțin piciorul de pe pedala militaristă, să demilitarizeze politica sa. Am discutat cu lideri americani de acum câțiva ani, chiar mai mult și ei erau foarte îngrijorați de militarizarea politicii americane. Acum se pune o demilitarizare în interior și o pluripolarizare în exterior. Iar pe de altă parte, asta le impune și o abordare și o negociere cu țări cu care altădată nu se gândeau să negocieze, le dădeau ordine și ei le executau, sau mă rog, pur și simplu erau ignorate. China, India, Arabia Saudită, de ce nu? Alte state.”
Severin a arătat că această schimbare în abordarea americană nu indică o slăbiciune completă, ci mai degrabă o recalibrare a priorităților: consolidarea internă și plasarea resurselor în domenii economice și sociale.
Ascensiunea altor puteri și rolul trecutului colonial al Europei
În discuție a fost analizată și istoria colonială și modul în care aceasta a influențat distribuția puterii mondiale. Severin a explicat că Statele Unite, împreună cu Uniunea Sovietică, au jucat un rol major în prăbușirea colonialismului european și în facilitarea ascensiunii fostelor colonii.
„Cine a ținut o vreme progresul altor continente pe loc? Colonialismul european. Cine a distrus colonialismul european? America împreună cu Uniunea Sovietică. Iar țările astea care foste colonii, care s-au ridicat, poftim și Nigeria dacă vreți, Arabia Saudită, Emiratele, Africa de Sud, India. Toate aceste țări s-au ridicat datorită politicii americane.”
Dan Andronic a intervenit pentru a sublinia legătura cu doctrina Wilson și planul Marshall, iar Severin a explicat cum liberalizarea comerțului și crearea unor piețe deschise au permis atât Americii, cât și fostelor colonii, să se dezvolte economic și politic.
„Liberalizarea comerțului. Acordul general pentru tarife și comerț a fost, taxe vamale și comerț, a fost bricolat, a fost împins înainte de americani și asta a deschis piețele nu numai pentru America ci și pentru vechile colonii nu numai Accesul Americii și altor state în vechile colonii a fost permis, dar și vechile colonii au început să respire. Și în această situație, iată, după câteva zeci de ani, ei s-au ridicat. Și acum își cer și ei dreptul la un loc, la masa negocierilor și la masa deciziilor globale. Chiar politica americană a generat rivali sau concurenți pentru America. Și acum America are de ales. Ori ne luptăm cu ăștia. dar vedem că e complicat, că nu prea câștig”.
