Ce rol are prezența lui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace?
Marți, 17 februarie 2026, în cadrul podcastului „Contrapunct” de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Dan Andronic, Mirel Curea și Marcela Feraru au discutat despre vizita președintelui României, Nicușor Dan, la Consiliul pentru Pace și despre relevanța acestui tip de întâlniri internaționale.
Dan Andronic a ridicat întrebarea dacă lipsa președintelui de la această întâlnire ar fi afectat relația României cu Statele Unite ale Americii. În replică, Marcela Feraru a susținut că, în opinia sa, absența nu ar fi schimbat nimic, subliniind că nici alte țări europene care nu au participat nu au înregistrat efecte notabile. Ea a explicat că o astfel de prezență poate fi utilă doar dacă există mize concrete, cum ar fi o întâlnire bilaterală cu președintele SUA, Donald Trump, altfel considerând că participarea riscă să fie doar o „figurăție”.
Dan Andronic: – Dacă nu s-ar fi dus (președintele României, Nicușor Dan, la Consiliul pentru Pace), credeți că relația cu Statele Unite ale Americii ar fi fost impulsionată?
Marcela Feraru: – Cred că dacă nu s-ar fi dus, nu s-ar fi întâmplat absolut nimic. Asta este părerea mea. Eu cred că nu s-ar mai fi întâmplat nimic. Așa cum nu cred că s-a întâmplat nimic cu celelalte țări din Uniunea Europeană care nu s-au dus acolo, dar poate să fie un mijloc diplomatic dacă vrei.
Dacă există miza să-l întâlnească în bilaterală pe (actualul președinte al SUA) Donald Trump, atunci ar exista într-adevăr un argument să fie acolo. Dacă se duce să facă figurație, nu prea văd care este sensul. Încă o dată: este într-o companie nu tocmai onorabilă. Interesant este să se întâlnească dacă nu cu Donald Trump, măcar cu o persoană importantă, chiar și cu (Marco) Rubio (secretarul de stat al SUA).
Cine câștigă și cine face figurație la Consiliul pentru Pace?
Feraru a adăugat că este interesant să se întâlnească, chiar și cu oficiali importanți precum Marco Rubio, și a atras atenția asupra necesității unor infrastructuri adecvate pentru transportul armamentului greu în Europa de Est, exemplificând cu dificultățile Franței în timpul transportului armamentului în România.
Dan Andronic a completat că unul dintre motivele pentru care s-a dat undă verde la construcția de autostrăzi în România este tocmai pentru a permite aceste coridoare de transport de la est la vest.
Mirel Curea a remarcat că adesea politicienii nu țin cont de „onorabilitatea” interlocutorilor, amintind că vizitele oficiale pot părea mai degrabă comerciale, asemănătoare unei „agenții turistice pentru lideri importanți”. Feraru a explicat că astfel de vizite sunt, de fapt, pentru semnarea de contracte, iar Consiliul pentru Pace reprezintă mai degrabă o paralelă la ONU, fiind un spațiu de întâlnire și dialog între state.
Curea a precizat că, deși dialogul există, nu se întâmplă de regulă nimic concret. Feraru a subliniat că vizitele liderilor, precum cea a președintelui Franței, Emmanuel Macron, în India, urmează același tipar: democrațiile sau partenerii strategici sunt vizitați pentru interese practice, nu neapărat din motive de principiu. În final, Mirel Curea a concluzionat că nu se poate anticipa dacă Consiliul pentru Pace va avea rezultate concrete, așteptând să vadă efectele practice ale reuniunii.
Marcela Feraru: – Fiecare țară are normele ei în ceea ce privește drumurile, autostrăzile. Vă aduceți aminte când au trimis armament greu în România? Franța, care e națiunea cadru pentru trupele NATO aflate în România, în momentul în care a ajuns în Germania, au avut o problemă cu transportul armamentului greu pentru că drumurile nu făceau față. Deci, fiecare țară are anumite norme.
Majoritatea nu au pe ce să transporte armament greu. La München s-a luat o decizie în sensul ăsta. A fost o întâlnire a europenilor. Deci, trebuie să se construiască culoare de transport pentru armament greu pentru zona de est a Europei, nu numai pentru România.
Dan Andronic: – Să știi că ăsta e unul din motivele pentru care s-a dat verde la construcția de autostrăzi de străbat de la est la vest și așa mai departe, că altfel nu le-am fi avut cât îi hăul.
Mirel Curea: – Mi-a atras atenție chestia asta că politicienii să nu se întâlnească cu persoane onorabile, îți amintesc că cred că mai e un pic și se deschide o agenție turistică pentru liderii importanți ai Uniunii Europene care vizitează Beijingul.
Marcela Feraru: – Se duc acolo să semneze niște contracte.
Mirel Curea: – Se duc acolo pentru că criteriile în politica externă țin mai puțin dacă ăla e onorabil altora și la urma urmei în politică ce e aia onorabil? Pe bune, ce-i aia onorabil? Politica este o școală superioară a cinismului și a încălcării promisiunii.
Marcela Feraru: – Inclusiv (Emmanuel) Macron (președintele Franței) se vizită în India acum. Bun, spunem încă despre India că este o democrație, deși mai există și argumente contra. Se duce acolo că are treabă. Ți-am explicat, de ce din punctul meu de vedere, acest Consiliu pentru Pace de fapt nu înseamnă nimic în afară de faptul că e o paralelă la ONU și… bun sau nu acest ONU este o incintă în care toată lumea se întâlnește și dialoghează.
Mirel Curea: – Dialoghează și atât, că nu se întâmplă altceva. Nu se întâmplă nimic. Nu au reușit să rezolve.
Marcela Feraru: – Păi, da. Și ce crezi că se va întâmpla Consiliul Păcii?
Mirel Curea: – Nu știu. Eu nu pot să plec de la premisa că nu se va întâmpla nimic. Aștept să văd dacă se va întâmpla ceva. Nu pot să plec de la premisa: „Bă, vă adunați degeaba că știu eu… Mirel Curea.”
