EXCLUSIV Călin Popescu-Tăriceanu: Nicușor Dan ar trebui să fie dus să facă un curs de media training. În timpul alocuțiunii, a început să râdă

EXCLUSIV Călin Popescu-Tăriceanu: Nicușor Dan ar trebui să fie dus să facă un curs de media training. În timpul alocuțiunii, a început să râdă

SURSA FOTO: Capital.ro - podcast „Contrapunct” publicat vineri, 20 februarie 2026, pe canalul de YouTube „HAI România!”

Publicat de Georgiana-Natalia la 20 februarie 2026, 18:37

Discursul președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace de la Washington a stârnit critici în România. În cadrul podcastului „Contrapunct”, Călin Popescu-Tăriceanu, Dan Andronic și Radu Coșarcă au subliniat că vizita a fost simbolică, dar Dan nu a valorificat timpul alocat și nu a evidențiat rolul strategic al României pe Flancul de Est.

Discursul lui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace nu a subliniat rolul strategic al României pe Flancul de Est

În cadrul podcastului „Contrapunct”, publicat vineri, 20 februarie 2026, pe canalul de YouTube „HAI România!”, Călin Popescu-Tăriceanu a comentat modul în care președintele României, Nicușor Dan, a fost perceput în întâlnirea cu Donald Trump.

Tăriceanu a susținut că Trump l-a apreciat pe Dan pentru curajul de a reprezenta România independent, iar felul în care i-a spus „prim-ministru” ar fi fost legat mai mult de obișnuințele europene, unde majoritatea liderilor de stat sunt prim-miniștri.

În opinia lui Tăriceanu, Dan ar fi putut pune accentul pe elementele strategice ale României, menționând inițiativa celor trei mări lansată de Trump în primul său mandat, care viza dezvoltarea economică și a infrastructurii în regiune. Radu Coșarcă a adăugat că această inițiativă se suprapunea peste vechiul traseu al Cortinei de Fier.

Președintele de onoare al ALDE a punctat și importanța rolului României pe Flancul de Est, subliniind că această zonă include țările baltice, Polonia, România și Bulgaria, precum și formatul București 9, care are o dimensiune strategică și de apărare.

El a explicat că, deși țările baltice și Polonia sunt foarte preocupate de o posibilă agresiune rusească, niciuna dintre ele nu ar putea face față singură și de aceea este nevoie de sprijinul NATO. Tăriceanu a subliniat că discursul lui Dan ar fi trebuit să se axeze pe pregătirea pentru perioada post-conflict, evidențiind rolul României și în context european și american.

Atât Coșarcă, cât și Tăriceanu au criticat lipsa de viziune a discursului, considerând că acesta ar fi trebuit să reflecte mai mult rolul de lider de țară al președintelui, nu pe cel de tehnician. Tăriceanu a menționat și momentele în care Dan a râs în timpul alocuțiunii, sugerând că președintele nu a fost conștient de gravitatea situației.

Călin Popescu-Tăriceanu: – O să mă întrebați „Ce ar fi putut să spună Nicușor Dan (actualul președinte al României)?” Păi, în primul rând, pentru că a rupt rândurile și a avut curajul să reprezinte România, eu cred că ăsta a fost și unul din motivele pentru care (actualul președinte al SUA, Donald) Trump l-a lăudat. Acum, că i-a spus prim-ministru… vreți să vă spun de ce cred că i-a spus prim-ministru (lui Nicușor Dan)? Pentru că în Europa, cu excepția lui (Emmanuel) Macro (președintele Franței), toți reprezentanții statelor sunt prim-miniștri. (Viktor) Orban e tot prim-ministru, vecinul nostru. Cred că era mult mai familiarizat cu ideea că reprezentantul statului, dar asta e o chestiune care este iarăși minoră. Ce cred că ar fi putut să facă Nicușor Dan? Păi, să pună accent pe elementele cheie, pe elementele strategice. Eu, ca să-l flatez pe Trump, aș fi făcut-o fără niciun fel de reținere și aș fi adus aminte în plenul Consiliului pentru Pace de inițiativa pe care Trump a avut-o în timpul primului mandat, când a făcut o vizită oficială în Polonia și a lansat inițiativa celor trei mări: Marea Baltică, Marea Neagră și Adriatica, ca un coridor pe care să se pornească o dezvoltare majoră a legăturilor economice, a circuitelor economice și a infrastructurii de transport, tot ce este legat de economie, investiții și bunăstare.

Radu Coșarcă: – Și care se și suprapunea peste vechiul traseu al Cortinei de Fier.

Călin Popescu-Tăriceanu: – Acuma vin la al doilea element pe care Nicușor Dan ar fi putut să-l sublinieze, ci anume: rolul strategic pe care îl are România pe Flancul de Est și Flancul de Est nu este numai România. Atenție, Flancul de Est este format din țările baltice, din Polonia, România și Bulgaria, dar sunt incluși și componenta B9, dacă vă aduceți aminte, București 9, formatul București 9, care spre deosebire de inițiativa celor trei mări avea dimensiunea strategică și de apărare. România ar putea să joace cartea asta. Sigur că trebuie să fim foarte realiști. În momentul de față, țările baltice și Polonia sunt foarte crispate și speriate de o posibilă agresiune rusească. Sigur că au nevoie de ajutor. Și niciuna din țările astea, inclusiv Polonia care are o dimensiune mult mai mare ca România, nu va fi în stare să facă față unei potențiale agresiuni. Din acest motiv, noi cu toții avem nevoie de NATO. Ăsta era discursul pe care eu l-aș fi făcut la Consiliul pentru Pace. Ce facem noi, ăștia care suntem pe Flancul Estic, care suntem amenințați?” Sigur că Trump nu crede atât de mult în amenințarea pe care Rusia o poate face.

Dan Andronic: – Pentru el, Rusia e mai mult un partener de afară.

Călin Popescu-Tăriceanu: – Atunci poate nu era momentul să vină și să spună ceva. Războiul ăsta deja durează cât a durat al Doilea Război Mondial. Va urma momentul păcii. Va urma după pace momentul destinderii. Ne gândim puțin ce facem atunci? Eu cred că dacă Nicușor Dan ar fi venit și i-ar fi spus lui Trump: „Noi vrem să începem să ne gândim ce facem în perioada de după război.”, că războiul se va încheia într-un fel.

Dan Andronic: – Corect.

Călin Popescu-Tăriceanu: – Pare că atâta vreme cât Volodimir Zelenski va fi președinte războiul va fi greu să se încheie, să se ajungă la o formulă de pace, dar nimeni nu este etern. Eu cred că aici ar fi trebuit să se axeze discursul lui Nicușor Dan pentru a se vedea totuși că România nu este tot cea mai amărâtă dintre țări și că nu facem figurație și treaba asta ar fi fost relevantă și pentru americani, dar și pentru partenerii noștri europeni.

Radu Coșarcă: – Asta spuneam mai devreme. Deci, era nevoie de puțină viziune, în care să fie înscris eventual această listă de bullet-uri ca pe computer. El are de un discurs de lider de țară, ci nu de tehnician dintr-o comisie.

Călin Popescu-Tăriceanu: – Președintele ar trebui să fie dus să facă un curs de media training și vă spun de ce. Nu știu dacă ați observat că, la un moment dat, în timpul alocuțiunii a început să râdă, dar râdea așa… cum să spun… consistent. L-am văzut râzând într-un moment care este și solemn, dar și serios, că ăștia discută totuși lucruri serioase. Ați mai văzut alți lideri europeni să râdă așa?

Dan Andronic: – Nu-ți dai seama dacă râde sau se strâmbă.

Vizita lui Nicușor Dan la Washington a fost simbolică, dar nu a valorificat integral timpul de discurs de două minute

Dan Andronic a remarcat că vizita a fost totuși un succes simbolic, având în vedere că mulți îl sfătuiseră pe Dan să nu meargă la Washington, iar ocazia de a consolida parteneriatul strategic cu SUA era un moment rar.

Coșarcă a precizat că România nu a valorificat complet timpul disponibil, folosind doar 90 de secunde din cele două minute alocate pentru discurs, ceea ce ar fi permis prezentarea eforturilor financiare și logistice ale țării în sprijinul partenerilor internaționali.

Călin Popescu-Tăriceanu: – Eu nu știu dacă ei sunt conștienți că politica este ceva foarte serios. Ai responsabilitatea unei țări, unei întregi populații. Ei nu cred că sunt conștienți.

Dan Andronic: – Știți în ce situație suntem? Suntem în situația în care zicem „Slavă Domnului că s-a dus acolo.” pentru că au fost foarte mulți care i-au spus să nu se ducă și el a înclinat să nu se ducă. Din punctul meu de vedere, și-am spus lucrul ăsta, era bomboana pe coliva parteneriatului strategic. Deci, cu Trump nu mai călcai pe acolo cât era el președinte.

Radu Coșarcă: – Gândiți-vă că noi am stat, sigur mobilizați și de televiziuni aseară, să așteptăm un moment istoric în care președintele nostru să dea glasul unei frustrări de cel puțin un an de zile în care relațiile româno-americane se răciseră. Ei bine, nu s-a întâmplat pentru că ocazia a fost cu totul alta. Problema e că de acele două minute trebuia să profite într-adevăr. În primul rând, cu Trump dacă nu vorbești în cifre n-ai niciun succes. M-ar fi mulțumit foarte mult dacă ar fi spus „Evaluăm până acum efortul României la 20 de milioane de dolari. Suntem pregătiți să lansăm ajutoare în valoare de…” Nu contează, că nu-i contabilizează. E vorba de zeci de zboruri de avion, dar se pot contabiliza relativ ușor și atunci oamenii ar fi spus: „Uite, o țară medie care deja a făcută eforturi și așa mai departe.” A spus foarte bine: „Relațiile noastre cu evreii, și cu israelienii, și cu palestinienii sunt deopotrivă bune.”, dar n-a explicat de ce.

Dan Andronic: – În două minute…

Radu Coșarcă: – Să știi că a folosit doar 90 de secunde. Avea 120 de secunde la dispoziție, a folosit 90 de secunde. Deci, România a pierdut 30 de secunde, a câștigat ocazia de a plăcea.

Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.