Dan Andronic și Radu Coșarcă despică firul în patru în podcastul „7×7”. Care este adevărul despre serviciile de informații din România?
Vineri, 14 noiembrie, s-a difuzat o nouă ediție a podcastului „7×7” pe canalul de YouTube „HAI România!”, unde Dan Andronic și Radu Coșarcă au analizat în detaliu cele mai complexe scandaluri, jocurile subterane de putere și evoluțiile geopolitice care ne afectează direct.
Printre subiectele abordate: culisele scandalului „Dăruiește Viață” dintre Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, AI vs. Alegeri: influența inteligenței artificiale în București, rețeaua Călin Georgescu și filiera elvețiană, salariile magistraților, dar și probleme de geopolitică, precum escaladarea tensiunilor SUA-Venezuela și războiul din Ucraina.
Rețelele foștilor generali din servicii și dilemele legate de influența lor. Este Călin Georgescu implicat în rețeaua SIE?
O discuție amplă între jurnaliștii Dan Andronic și Radu Coșarcă, purtată pe tema rețelelor formate în jurul foștilor generali și ofițeri ai serviciilor secrete, a readus în atenție subiectul relațiilor dintre lume serviciilor de informații, sfera politică și zona de afaceri. Cei doi au comentat investigațiile recente privind conexiunile unor foști ofițeri SIE (Serviciul de Informații Externe), precum și implicațiile acestor structuri pentru transparența vieții publice și securitatea statului.
Dan Andronic a început prin a remarca faptul că pe Captura.ro au fost publicate investigații privind “ramificații elvețiene, generali români și legături cu Kremlinul”. El a amintit că președintele Nicușor Dan a declarat că ar urma să fie publicat un raport referitor la posibilele conexiuni ale lui Călin Georgescu cu SIE, un raport despre care spusese că ar avea menirea să clarifice “toate ramificațiile”. Andronic a sugerat că, în opinia lui, ar fi evident că Georgescu ar fi avut legături cu serviciile încă dinainte de 1989 și ulterior.
Radu Coșarcă a fost de acord că aceste indicii par din ce în ce mai clare. El a subliniat că, dincolo de figura publică a lui Georgescu, ar trebui observată existența unor rețele întreținute de generali sau foști ofițeri de informații. Coșarcă a menționat că în jurul generalului Iană ar fi activat și generalul Carp, ambii fiind persoane cu cariere lungi în structurile de spionaj. El a amintit că generalul Iană ar fi fost un ofițer SIE de elită, cu misiuni externe sub acoperiri diplomatice în Egipt și Iordania.
Coșarcă a insistat asupra faptului că, deși acești oameni beneficiază de privilegii speciale – salarii, pensii anticipate, un statut aparte, ei continuă după pensionare să activeze în firme de consultanță și networking, folosind informațiile și rețelele acumulate în decenii de activitate. Jurnalistul s-a întrebat dacă este moral sau corect ca astfel de privilegii acumulate în slujba statului să fie convertite într-o activitate privată care, în anumite situații, ar putea chiar periclita interesele de securitate națională.
Exemplul foștilor ofițeri Mossad și CIA din Israel și Statele Unite
În replică, Dan Andronic a subliniat că acest fenomen nu este unic României. El a exemplificat prin Israel și Statele Unite, unde foștii ofițeri Mossad sau CIA își continuă activitatea în mediul civil prin fundații, companii de analiză strategică sau prin publicarea de cărți ce prezintă, în limitele legale, detalii despre experiența lor. El a explicat că în acele state, inclusiv structuri precum Pentagonul colaborează cu astfel de fundații, finanțându-le pentru realizarea de studii strategice.
Radu Coșarcă a considerat normală această practică atunci când este gestionată transparent de stat, iar foștii ofițeri rămân integrați într-un circuit controlat, sub statut de contractori civili. El a amintit că mulți dintre acești specialiști sunt cooptați de companii de armament sau de servicii conexe, pentru a oferi expertiză privind evoluțiile internaționale.
Din perspectiva companiilor, analiza acestor foști profesioniști este importantă pentru decizii privind intrarea pe piețe noi sau semnarea unor contracte.
Discuția a ajuns apoi la întrebarea de ce România nu are un sistem similar de valorificare a acestor profesioniști. Dan Andronic a sugerat că statul român nu ar dispune de o cultură instituțională în această direcție și nici nu ar manifesta interesul de a o construi.
Radu Coșarcă a completat că România nu are o politică, o viziune sau o strategie de folosire a foștilor specialiști din servicii, deși unii dintre ei sunt experți autentici, cu rețele internaționale valoroase.
El a extins ideea la diplomați, susținând că nici aceștia nu sunt recuperați sau utilizați corespunzător după încheierea carierei, deși ar putea fi trimiși în misiuni speciale, așa cum se întâmplă în alte state, inclusiv cu foști președinți americani.
Radu Coșarcă a afirmat că această lipsă de viziune s-ar fi amplificat după aderarea României la UE, moment în care România ar fi delegat o parte din politica externă către Bruxelles, “relaxându-se” în mod periculos.
În final, Coșarcă a spus că, în lipsa unei politici clare, foștii ofițeri sunt lăsați “să zburde”, iar statul nu știe dacă aceștia lucrează în interesul României sau în interesul unor actori externi și nu este clar dacă este bine sau nu să ajute „pe un Călin Georgescu sau pe alt Călin Georgescu”.
Iată mai jos întreaga discuție dintre cei doi jurnaliști
Dan Andronic: E foarte interesant de văzut modul în care lucrurile astea evoluează. Deci pe Captura.ro a apărut un material pe care l-am preluat în Evenimentul Zilei despre ramificațiile elvețiene, generali români și legăturile cu Kremlinul, pe care cei de la Captura.ro le-au devoalat. Recent, adică în urmă cu două zile, președintele Nicușor Dan a spus că vom afla despre legăturile cu SIE ale lui, sau nu… ale lui Călin Georgescu, în urma publicării unui raport care să devoaleze toate ramificațiile.
Aici e vorba despre faptul că un fost general SIE, Iană, care a mai fost implicat în alte scandaluri, înființase sau superviza o rețea în care se făceau diverse lucruri, inclusiv cazul de la Vaslui de care am discutat săptămâna trecută, a fost legat de tot de rețeaua asta. Ție nu ți se pare evident că Georgescu are legături cu serviciile de informații dinainte de 89 și după?
Radu Coșarcă: Pare să fie din ce în ce mai evident. Deocamdată aici, în afară de Călin Georgescu, care, mă rog, sigur, e vedeta știrilor după alegerile de anul trecut, aș remarca aceste rețele întreținute, create de generali sau de foști ofițeri din serviciile secrete.
Dan Andronic: Pe care le găsești, vreau să precizăm lucrul ăsta în jurul oricărui candidat.
Radu Coșarcă: Absolut că da. Și nu sunt doar cele pe care le evocăm astăzi. Lângă generalul Iană era și generalul Carp. Să spunem că generalul Iană este un ofițer de servicii secrete cu ștate vechi de serviciu și care a fost realmente spion al României, sub, sigur, tradiționalele acoperiri diplomatici, avea un post la ambasadele noastre din Egipt și Iordania.
Așa se face spionajul, nu toată lumea e James Bond. Însă mi se pare foarte interesant că acești oameni, care și ei au un statut special printre angajații, printre muncitorii României și ei ies la pensie mai devreme și ei au pensii speciale și ei au avut salarii și privilegii. Mi se pare foarte interesant faptul că ei își continuă de fapt activitatea, la vedere, creând firme de consultanță, firme de comerț, activându-și, de fapt, propriile sale, propriile lor informații, contacte, făcând acest networking, activând acest network (rețea – n.red.) pe care l-au creat de-a lungul a zeci de ani de activitate de informații.
Aici apare o întrebare, dacă este moral, dacă este corect să faci asta, după ce ai avut niște privilegii în slujba statului român. Doi, apare o întrebare dacă niște oameni care au jurat credință statului român, fac parte din instituții de forță, fac parte din forțele armate ale României, dacă nu cumva periclitează uneori prin activitatea lor de simpli cetățeni aceste interese superioare ale României.
Dan Andronic: Hai să fim corecți și să mai spunem un lucru. Și în Statele Unite, și în Israel, ca să dau două vârfuri în materie de spionaj. Momentul în care un ofițer din Mossad sau din CIA iese la pensie, în primul rând scrie o carte. Deci asta e invariabil. La noi, nu prea scriu cărți, cred că nu știu. (…)
Deci, scriu o carte în care povestesc ceea ce au voie să povestească vis-a-vis de activitatea lor, după care sunt cooptați în consilii de administrație sau în fundații care au drept scop fie promovarea… ei chiar au companii care activează la nivel mondial, adică chiar așa-numitele corporații multinaționale, cam pe acolo se găsesc.
Sau în fundații unde au rolul de a analiza în continuare… Pentagonul, de exemplu, are contracte cu o mulțime de fundații de tipul ăsta care fac studii și analize strategice. La noi nu există. Ei ce ar trebui să facă? Ieși la pensie la 50 de ani și ce faci? Pescuiești?
Radu Coșarcă: Ei rămân de fapt în același circuit. Exact. Deci ei nu fac nicio greșeală, pentru că ei își continuă într-un fel activitatea, în calitate sigur de contractor civil.
Dan Andronic: Statul îi folosește și îi plătește în continuare. Pentru că Pentagonul nu le mai dă bani direct, dar dă bani acelei fundații să facă studii.
Radu Coșarcă: În plus, ei sunt consultanti pentru nenumărate companii de armament, de servicii conexe. Și atunci, sigur că viziunea lor asupra evoluțiilor internaționale e importantă pentru acele companii, să știe dacă intră sau nu intră într-o țară, dacă încheie sau nu un contract.
Dan Andronic: Și atunci, care e problema în România? N-avem companii de tipul ăsta? N-avem cultură? Sau ne place în continuare să rămânem sub Imperiul Securității? Și ei alimentează lucrul ăsta.
Radu Coșarcă: Statul român nu are o politică, nu are o viziune, nu are o strategie în utilizarea sau recuperarea unor super-specialiști, în anumite cazuri. Sunt super specialiști care au lucrat zeci de ani. (…) La 50 de ani, oamenii sunt în plină forță creatoare și își pot utiliza toate cunoștințele.
Vorbeam la un moment dat și despre faptul că nu știm să ne recuperăm diplomații, care au la rândul lor diplomații de valoare, care au la rândul lor rețele, contacte, fac parte din think tank-uri internaționale, pe care i-am putea trimite cu misiuni speciale, așa cum în Statele Unite, inclusiv foști președinți americani erau trimiși în misiuni internaționale. Cauționau prin poziția lor, prin postura lor internațională, acele proiecte. (…)
Nu există o asemenea viziune la noi. Și dacă a existat vreodată, ea a dispărut odată cu intrarea în Uniunea Europeană, atunci când o parte din politica noastră externă a fost cedată Bruxelles-ului și noi ne-am relaxat, pentru că nu mai avem nimic de făcut. Era un fel de sfârșitul istoriei pentru noi.
Așa că nu mă mir. Și atunci acești oameni sunt puși în situația într-adevăr… Diferența însă este că cei din America și din Israel își fac în continuare cam aceeași misiune și rămân în același cerc. Ai noștri, nu știm dacă e bine sau nu e bine să-l ajuți pe un Călin Georgescu sau pe alt Călin Georgescu. Nu știm dacă îți servești cu adevărat țara sau, iată, alte interese sau interesele unui alt actor statal.
Nu spun, dar nu știm. Și pe urmă te miri că se întâmplă. De ce nu sunt recuperați? De ce nu sunt folosiți? Și sunt lăsați să zburde.
Dan Andronic: Pentru că statul român nu are o cultură în sensul ăsta, nici nu are de gând să o creeze și nici nu o va crea.
Radu Coșarcă: Și îi întâlnești prin restaurante. Ei se întâlnesc în continuare, discută între ei, se nasc proiecte în mod firesc. Sunt oameni inteligenți, sunt oameni care au avut acces la informații. E firesc să dorească să facă ceva, cum spuneai, la 50 de ani.
Întreg subiectul poate fi urmărit mai jos, de la minutul 45:08.
