EXCLUSIV Bătălia pentru funcții și putere lasă românii pe margine. Mirel Curea: Avem un lighean în care niște pești piranha se măcelăresc pentru putere. Pe ei nu-i preocupă oamenii

Platforma „Hai România!” difuzează vineri, 16 ianuarie, de la ora 12.00, o ediție specială de podcast cu jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea, dedicată principalelor mize politice și juridice ale momentului. Discuția urmărește decizia CCR, repoziționările partidelor și competiția pentru influență instituțională, teme cu impact direct asupra funcționării statului și asupra vieții cotidiene.

Dan Andronic: Miza reală este lupta pentru putere, nu ideologia

Dan Andronic a deschis ediția podcastului „Contrapunct” explicând că dialogul cu Mirel Curea are loc într-un moment de tensiune generală, în care confruntările nu sunt clar așezate și se poartă simultan pe mai multe planuri ale puterii. Jurnalistul a arătat că disputele vizează în special justiția și serviciile de informații, iar aceste conflicte au consecințe directe în viața de zi cu zi, deși discursul public rămâne puternic ideologizat.

În acest context, Andronic a spus că „e o cafteală generală și e bine să mai ai pe cineva lângă tine când vrei să dai sau urmează să primești”, descriind perioada actuală ca pe una în care „apele nu sunt așezate” și în care există „o bătălie pe serviciile de informație, o bătălie pe justiție, că de aice pleacă și povestea cu pensiile magistraților și o bătălie în general pe putere”.

„Bună ziua, doamnelor și domnilor și bine v am regăsit la o emisiune Contrapunct pe care astăzi o voi împărți frățește așa cum împărțim lucrurile de 30 de ani cu Mirel Curea. De ce? Pentru că e o cafteală generală și e bine să mai ai pe cineva lângă tine când vrei să dai sau urmează să primești.

E o cafteală generală în care toată lumea încearcă. E tipul ăla de moment în care apele nu sunt așezate, în care e o bătălie pe serviciile de informație, o bătălie pe justiție, că de aice pleacă și povestea cu pensiile magistraților și o bătălie în general pe putere”, a spus analistul politic.

El a legat aceste confruntări de realități sociale concrete, susținând că, în timp ce scena publică este dominată de dispute politice și ideologice, problemele structurale rămân nerezolvate. Jurnalistul a atras atenția că „sunt astăzi sunt 3300 de blocuri în București care nu au căldură, din vreo 8000 și ceva”, precizând că „o treime din blocurile care sunt alimentate de la prin rețeaua centralizată trăiesc ca pe vremea lui Ceaușescu”.

În finalul intervenției, Dan Andronic a ridicat întrebarea legată de sursa acestor tensiuni și de explicațiile vehiculate frecvent în spațiul public, formulând-o într-o cheie ironică: „de unde-i cafteala asta generală?”, adăugând că de multe ori se întreabă „unde-s rușii? Au dispărut rușii. Ce facem? Nu mai avem ruși”.

Explicațiile lui Mirel Curea despre conflict și comportament politic

Răspunsul lui Mirel Curea a mutat discuția într-un registru mai amplu, cu trimiteri la istorie și la trăsături culturale pe care jurnalistul le consideră recurente în spațiul românesc și latin. Argumentația sa a încercat să ofere o explicație de fond pentru intensitatea confruntărilor politice actuale.

„Păi da, acuma suntem atenți la altceva. Eu cred că cafteala asta generală e din firea noastră, Dan. Fibra asta latină pe care o avem. Uită-te ce este în lumea latină, inclusiv Franța, Portugalia, Spania și nu numai la în clipa prezentă, nu mai vorbesc de America de Sud, în istoria lor. Eu când aud discuții de genul ăsta, eu îmi aduc aminte de fiecare dată de ce s-a întâmplat în Portugalia, tată, în momentul în care a venit la putere Salazar”, a spus Curea.

Intervenția a fost întreruptă de o replică ironică a lui Dan Andronic, care a semnalat distanța dintre referințele istorice și publicul larg de astăzi.

„Ai pierdut deja. Nici nu mai știu ăștia cine e Salazar”.

Mirel Curea a continuat însă explicația, insistând asupra violenței politice din trecutul european ca termen de comparație pentru tensiunile contemporane.

„Da, mă rog, în perioada interbelică în Portugalia a venit la putere pe un fond incredibil. Se împușcau pe treptele Parlamentului, domnule, se împușcau cu pistolul, domnule”.

Replica următoare a lui Andronic a păstrat tonul colocvial al dialogului.

„Nici eu nu știu. Deci aici m-ai pierdut și pe mine”, a spus jurnalistul.

Mirel Curea trece de la comparații istorice la observații sociale actuale

În continuarea discuției, Mirel Curea a extins comparația spre alte episoade istorice, folosindu-le pentru a sublinia diferența dintre conflictele ideologice majore și disputele de interese pe care le vede dominante astăzi.

„Liberalii cu conservatorii, domnule, se asasinau pe treptele parlamentului. Scoteau pistolul … Domnule, războiul republican din Spania, domnule, a fost atroce un război frățesc. S-au măcelărit spaniolii între ei, domnule, monarhiștii, conservatorii cu republicanii, frate, că la noi acuma ăștia se bat pe cașcaval, nu se bat pe ideologie”.

Din această perspectivă, jurnalistul a revenit la analiza societății românești contemporane, descriind ceea ce el consideră a fi o preocupare excesivă pentru aparențe și poziții, în detrimentul asumării unui rol clar.

„Revenind la ceea ce mi-ai întrebat tu, domnule, asta-i firea noastră, o fire derizorie și oportunistă și foarte preocupată de aparențe. Ă uită te și tu. I ai apucat, râdeam, ne am distrăm, ne distrăm de 35 de ani pe seama lor. Românul nu se simte bine în pielea lui. Dacă este ofițer de poliție, trebuie să publice și un roman de poezie. Dacă e poet, se dă ofițer sub acoperire.

Dacă nu, românul nu se simte bine în pielea lui, nu se simte bine pe domeniul lui. Ăsta este și motivul pentru care mecanicii auto dau sfaturi medicale, iar avocații au veleități literare. Mă rog, unii dintre ei mai și reușesc. Domnule, nu ne simțim bine în pielea noastră. Vrem să părem altceva”, spune Mirel Curea.

Mirel Curea: Avem un lighean în care sunt niște pești piranha

În ultima parte a intervenției sale, Mirel Curea a sintetizat viziunea sa asupra luptei politice actuale, pe care o vede dominată de interese personale și de accesul la resurse, nu de proiecte pentru binele public.

„Dragule, asta vedem acuma este că avem un lighean în care sunt niște pești piranha care se măcelăresc între ghilimele care pentru ce? Pentru putere, pentru influență, pentru… luptă politică, există în toată lumea, după cum știi mult mai bine decât mine, că tu ești consultant pe așa ceva și știi mult mai bine decât mine. Luptă politică!

Domnule, la noi lupta politică este să ajungi ceva, să ți rezolvi amanta, nevasta, nepoții, copiii, să ți i bagi în serviciu la stat, să … nu e o bătălie pentru că niște politicieni ar crede în varianta lor de propășirea țării, de rezolvare a viitorului. Nu au nicio treabă, domnule, cu viitorul oamenilor, cu rezolvarea lor. Pe ei nu-i preocupă bătrânii”.

Exemplul ales pentru a ilustra această ruptură dintre discurs și realitate a fost unul concret, legat de situații sociale dramatice recente.

„Dan, ai văzut? Au murit doi bătrâni în Timișoara care n-au avut bani de factură, nu au avut bani să plătească gazele, au oprit gazele. Soțul, a murit. Soția lui a scăpat, e în spital, o tratează, nu se știe dacă vor scăpa. Încep să moară oameni de frig”.