Andra Nicolau a explicat într-un interviu pentru Capital că temerile legate de AI se concentrează, în general, pe trei tipuri mari de temeri: unele legate de capacitățile noastre cognitive, altele legate de creativitate și identitate, iar altele legate de distribuția puterii și a oportunităților. Aceste reacții sunt firești și apar de obicei la orice schimbare tehnologică majoră, spune specialista.
În general, temerile legate de AI se concentrează în trei domenii majore
Primul tip de teamă este legat de ideea că AI ar putea face oamenii „proști, dependenți sau leneși”. Aceasta se bazează pe teama că tehnologia ar putea atrofia capacitățile cognitive.
„În general, când vorbim despre AI, observ că apar trei tipuri mari de temeri: unele legate de capacitățile noastre cognitive, altele legate de creativitate și identitate, iar altele legate de distribuția puterii și a oportunităților. Aceste reacții sunt firești și apar de obicei la orice schimbare tehnologică majoră”, a explicat specialista pentru Capital.
Experiența arată că această reacție este comună la apariția oricărei tehnologii majore, cum ar fi calculatorul, GPS-ul sau internetul.
„Această îngrijorare pornește din frica de a ne atrofia capacitățile cognitive, un tip de reacție prezent de fiecare dată când a apărut o tehnologie majoră: calculatorul, GPS-ul, internetul. Mulți oameni au impresia că AI „gândește în locul lor”, ceea ce creează un disconfort firesc. Modul eficient de a combate această preconcepție este să privim AI ca pe un ajutor cognitiv, nu ca pe o cârjă, ca un fel de „exoschelet pentru creier”.
Ajută mult și stabilirea unor mici reguli de disciplină. De exemplu: AI poate propune opțiuni, dar tu decizi. AI îți dă o primă opțiune de informație, text etc., dar analiza aprofundată și gândirea critică rămân la tine. AI generează ipoteze, dar tu le validezi.
De asemenea, este relevant de menționat că profesioniștii de top își rafinează calitatea gândirii cu ajutorul AI, delegându-i sarcinile repetitive sau de rutină și concentrându-se pe gândire strategică”, a mai spus ea.
Al doilea tip de teamă se referă la ideea că AI ar putea distruge creativitatea, originalitatea sau sensul muncii umane. Mulți oameni asociază creativitatea cu efortul intens, iar apariția unui instrument puternic poate fi percepută ca o amenințare la adresa identității lor creative.
„Această teamă apare frecvent deoarece mulți oameni asociază creativitatea cu efortul intens, cu „munca grea” care validează valoarea personală. În momentul în care apare un instrument foarte puternic, mulți simt că identitatea lor creativă este amenințată sau diminuată.
Pentru a combate această idee, este util să poziționăm AI ca pe un instrument de augmentare, nu de substituție, ca pe un partener creativ, nu un competitor.
În acest context, apare o abilitate nouă și esențială: direcția creativă. Asta înseamnă controlul stilului, definirea constrângerilor, curatoriatul, iterarea sau explorarea rapidă a mai multor variante și lucrul cu prompting avansat.
De asemenea, merită subliniat că artiștii care lucrează deja la nivel înalt devin adesea și mai originali cu ajutorul AI. Tehnologia le permite să testeze și să rafineze o mie de idei în timpul în care altcineva finalizează una singură, crescând astfel spațiul creativ și viteza descoperirii”, a declarat Andra Nicolau.
Al treilea tip de teamă vizează impactul AI asupra inegalităților sociale și economice. În realitate, AI poate fi un factor de echilibrare a oportunităților, oferind acces gratuit la resurse care anterior erau disponibile doar pentru o minoritate.
„Această teamă apare fiindcă mulți oameni pornesc de la ideea că accesul la tehnologie generează un avantaj care se amplifică în timp și că persoanele deja competente vor accelera mult mai rapid decât restul. Pentru a combate această percepție, este util să prezentăm AI ca pe unul dintre cei mai puternici factori de echilibrare a oportunităților.
Tehnologia oferă acces gratuit la resurse care, în trecut, erau disponibile doar pentru o minoritate privilegiată: tutori, asistenți, expertiză specializată și instrumente pentru antreprenoriat sau creație.
Există numeroase exemple din piețe emergente unde oameni care nu au avut niciodată acces la programe de formare, mentori sau competențe tehnice reușesc astăzi să creeze afaceri, să codeze sau să producă conținut profesionist cu ajutorul AI. În acest sens, tehnologia reduce masiv barierele de intrare și deschide oportunități reale pentru cei care nu le aveau înainte”, a completat aceasta.
Inteligența Artificială nu este o forță atotputernică
O altă frică este legată de ideea că Inteligența Artificială ar fi atotputernică. Totuși, specialista subliniază că tehnologia depinde în totalitate de ingineri care optimizează datele și algoritmii. Fără acești specialiști, AI nu ar mai putea funcționa sau ar rămâne blocată în stadiul actual.
„AI nu este în niciun fel atotputernic în ziua de astăzi, deoarece are nevoie de ingineri care să optimizeze datele care îi sunt furnizate și algoritmii care le procesează. Fără acești ingineri, AI nu ar mai exista pur și simplu sau ar rămâne blocat exact în stadiul în care se află acum”, a explicat Andra Nicolau.
În încheiere, specialista a explicat ce tipuri de locuri de muncă vor fi cel mai mult transformate de AI și unde ar putea apărea cele mai mari oportunități pentru noi profesii.
„Tot ceea ce ține de analiză este deja în proporție de aproape 90% înlocuit de AI, fie că vorbim despre analiză financiară, analiză de text lung sau scurt. Este mult mai ușor să introduci 100 de documente într-un model și să pui întrebări pe baza lor în câteva minute decât să le citești singur.
De asemenea, productivitatea a crescut considerabil pentru ingineri, care acum pot produce mult mai mult cod într-un timp mult mai scurt. În domeniul medical, se vor face cercetări și descoperiri mult mai rapid cu ajutorul AI decât pot realiza oamenii de știință în laborator, ceea ce deschide oportunități pentru noi profesii și noi specializări”, a conchis ea.
Cu o experiență de peste opt ani în industria crypto, antreprenoarea și investitoarea Andra Nicolau a fost Head of Growth la compania 1inch, unde a coordonat scalarea protocolului până a devenit al doilea cel mai mare DeFi din lume și a contribuit la atragerea a peste 300 de milioane de dolari. În prezent este cofondatoarea LYS Labs, companie dedicată provocărilor complexe din zona AI și Web3 data, pentru piața de capital.
