Nu contează doar ce mănânci, ci și când! Ora meselor este legată de sănătatea creierului
SURSA FOTO: Dreamstime - mâncare, cină
Ora la care iei micul dejun sau cina ar putea avea un impact mai mare asupra creierului decât ai crede. Un nou studiu sugerează că limitarea intervalului în care mănânci poate îmbunătăți memoria și alte funcții cognitive, în timp ce obezitatea la vârsta mijlocie crește semnificativ riscul de demență la bătrânețe.
Nu contează doar ce mănânci, ci și când! Ora meselor este legată de sănătatea creierului
În afară de alimentație, și ora la care mâncăm ar putea influența sănătatea creierului odată cu înaintarea în vârstă, potrivit unui studiu-pilot prezentat de cercetători din Statele Unite ale Americii. Deși concluziile sunt preliminare și trebuie confirmate prin cercetări mai ample, specialiștii susțin că momentul în care sunt consumate mesele ar putea deveni un factor important în prevenirea declinului cognitiv.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Rutgers University și a inclus 47 de femei cu vârste între 50 și 79 de ani, toate supraponderale sau cu obezitate. Timp de șase luni, participantele au urmat o dietă cu un deficit de aproximativ 500 de calorii pe zi. Jumătate dintre ele au fost încurajate să consume toate mesele într-un interval de aproximativ nouă ore, de regulă între 10:00 și 18:00, în timp ce celelalte și-au repartizat mesele pe parcursul a aproximativ 12 ore.
La finalul studiului, ambele grupuri au pierdut, în medie, aproximativ șapte kilograme. Cu toate acestea, femeile care au mâncat într-un interval mai scurt au obținut rezultate mai bune la testele care evaluau planificarea, orientarea spațială și capacitatea de rezolvare a problemelor. Cercetătorii au observat și indicii ale unei memorii și capacități de învățare ușor îmbunătățite, deși diferențele nu au fost evidente în toate testele cognitive.
Coordonatoarea cercetării, profesoara Sue Shapses, a explicat că pierderea în greutate este deja cunoscută pentru efectele sale benefice asupra sănătății creierului, însă limitarea intervalului în care sunt consumate alimentele ar putea aduce beneficii suplimentare. Potrivit cercetătorilor, o posibilă explicație este legată de ritmul circadian, metabolism și nivelul inflamației din organism. Evitarea meselor târzii ar putea contribui la un control mai bun al glicemiei și la reducerea proceselor inflamatorii, doi factori asociați cu menținerea funcțiilor cognitive.
Rezultatele se adaugă altor cercetări care sugerează că organismul funcționează mai bine atunci când perioada fără alimente din timpul nopții este mai lungă. O analiză publicată la începutul acestui an a arătat că persoanele care își încheie ultima masă înainte de ora 19:00 au înregistrat îmbunătățiri ale greutății corporale, tensiunii arteriale, circumferinței taliei și ale altor indicatori ai sănătății metabolice.
Profesorul Wendy Hall, specialist în științele nutriției la King’s College London, care nu a fost implicat în studiu, consideră că limitarea intervalului de alimentație reprezintă o ipoteză plauzibilă pentru protejarea sănătății creierului. Totuși, acesta atrage atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență până la publicarea studiului complet și evaluarea sa de către alți cercetători.
Deocamdată, concluziile oferă un indiciu că nu doar ceea ce punem în farfurie, ci și momentul în care alegem să mâncăm ar putea influența modul în care creierul îmbătrânește.
Obezitatea la vârsta mijlocie crește cu aproximativ 30% riscul de demență la bătrânețe
Potrivit specialiștilor, demența este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, fiind responsabilă pentru aproape două milioane de decese în fiecare an. Deși factori precum vârsta și predispoziția genetică nu pot fi modificați, cercetările arată că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate prin adoptarea unui stil de viață mai sănătos.
Printre factorii de risc modificabili se numără și obezitatea la vârsta mijlocie. Studiile indică faptul că persoanele care sunt obeze în această etapă a vieții au un risc cu aproximativ 30% mai mare de a dezvolta demență la bătrânețe, comparativ cu cele care își mențin o greutate normală.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.