EXCLUSIV. Ajutorul dat Ucrainei, ascuns de Ionuț Moșteanu. Dan Andronic: Se teme de români, de TikTok, să nu întrebe de ce facem rachete și nu spitale
Podcastul 7x7 din 28 noiembrie 2025 / SURSA FOTO: Capital
În cea mai recentă ediție a podcastului „7×7”, jurnaliștii Dan Andronic și Radu Coșarcă au comentat interviul acordat de Ionuț Moșteanu la Digi24, înainte de demisia acestuia din funcția de ministru al Apărării. Cei doi au criticat modul în care Moșteanu a gestionat întrebările legate de sprijinul financiar oferit de România Ucrainei, acuzând lipsa de transparență și slaba comunicare oficială într-un subiect de interes major pentru opinia publică.
Radu Coșarcă și Dan Andronic, într-o nouă ediție a podcastului „7×7”. De ce ascunde Ionuț Moșteanu valoarea reală a ajutorului dat Ucrainei?
Occidentul se pregătește de o „capitulare programată” a Ucrainei, în timp ce România se apără de dronele rusești cu… plopi. Într-o ediție incendiară a podcastului „7×7”, difuzată vineri pe canalul de YouTube „HAI România!”, Radu Coșarcă și Dan Andronic au analizat planul secret de pace al lui Trump, minciunile despre ajutorul militar dat Ucrainei și explicațiile halucinante ale Ministerului Apărării despre dronele care intră nestingherite în țară.
Plus: Scandalul ministrului cu diplomă falsă și noua putere a Serviciilor Secrete. Suntem guvernați de incompetență în prag de război? Aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă cei doi jurnaliști.
În cea mai recentă ediție a podcastului „7×7”, Dan Andronic și Radu Coșarcă au analizat și interviul acordat de Ionuț Moșteanu în urmă cu câteva zile la Digi24, înainte să-și dea demisia din funcția de ministru al Apărării, în care a refuzat să explice clar câți bani a dat România până în acest moment Ucrainei ca sprijin în războiul contra Rusiei.
Dan Andronic a susținut că impresia transmisă de Ionuț Moșteanu a fost că autoritățile ar considera firesc ca publicul să nu cunoască astfel de informații, deși acestea privesc contribuțiile din bugetul național. El a comentat că situația ar sugera ideea că oficialii preferă să „protejeze” cetățenii de propriile reacții, menținând confuzia în jurul unor date esențiale.
Radu Coșarcă a completat că lipsa de detalii precise ar fi fost justificată public prin ideea că cetățenii nu ar trebui „să se încurce în hârtii”, deși, în opinia sa, România fusese deja ridiculizată în trecut pentru lipsa de transparență în privința ajutorului acordat Ucrainei.
Ionuț Moșteanu, complet nepregătit și ezitant în declarații
Cei doi au remarcat, de asemenea, că prestația ministrului a fost marcată de o evidentă lipsă de pregătire în comunicare. Andronic a spus că atitudinea și reacțiile lui Moșteanu au părut nesigure, în timp ce Coșarcă a considerat că acesta ar fi tratat superficial pregătirea necesară pentru astfel de apariții.
Radu Coșarcă a făcut trimitere și la estimările vehiculate în spațiul public, potrivit cărora contribuția României la sprijinul pentru Ucraina ar fi ajuns la aproximativ 0,2% din PIB, în contextul în care la nivelul Uniunii Europene există discuții pentru creșterea efortului comun către 0,4% din PIB, ca urmare a diminuării sprijinului american.
În contrapondere, Andronic a invocat cazul Poloniei, despre care a spus că ar fi oferit ajutoare de aproximativ 25 de miliarde de euro, reprezentând circa 3,5% din PIB-ul acestei țări.
El a sugerat că România ar fi putut aloca un procent similar, însă autoritățile ar evita să menționeze aceste sume din teama unor critici legate de prioritizarea bugetară, precum întrebarea dacă investițiile în armament nu se fac în detrimentul unor proiecte interne precum spitalele.
Dan Andronic: Deci e dreptul nostru să nu știm și este dreptul lor să ne apere de noi.
Radu Coșarcă: Să nu ne încurcăm în hârtii. Mai bine nu știm nimic. Și să nu uităm că noi am mai fost ridiculizați pe tema asta.
Dan Andronic: E n-am mai văzut ceva așa penibil de mult. În afară de faptul că are o privire speriată de vădană prinsă de băieți la cărciumă…
Radu Coșarcă: Sunt probleme de comunicare pe care… el probabil că a chiulit de la cursurile de comunicare în cursuri cu tipul facultății.
Dan Andronic: S-ar putea diploma să aibă, dar de făcut, nu le-a făcut.
Radu Coșarcă: Bun, îndeobște se consideră că România ar fi contribuit cu 0,2% din PIB. Și că exista această tendință pentru o creștere de 0,4. Există o cerere la nivelul întregii Uniuni Europene, ca întreaga Uniune Europeană să contribuie cu 0,4% din PIB-ul European pentru că s-au retras americanii.
Dan Andronic: Polonezii au dat 25 de miliarde, care înseamnă undeva, dacă mi-aduc aminte, 3,5% din PIB-ul Poloniei. Hai să spunem că am dat și noi 3% din PIB și nu putem să spunem lucrul ăsta ca să nu ne întrebe de ce facem rachete, nu facem spitale.

România a ajuns să aibă în sfârșit autostrăzi, în contextul războiului din Ucraina
În discuția lor, Radu Coșarcă a amintit că în anul 2025 Uniunea Europeană ar fi alocat aproximativ 4 miliarde de euro lunar pentru sprijinirea Ucrainei. În completare, Dan Andronic a sugerat că, dacă România ar fi contribuit cu 3% din PIB, suma s-ar fi ridicat la circa 12 miliarde de euro.
El a precizat că această valoare ar putea fi considerată „mult sau puțin”, însă a subliniat că problema reală este lipsa de transparență, întrucât România ar ocupa doar locul 14 în Europa în privința contribuțiilor, fiind depășită de state precum Danemarca, Spania, Franța sau Germania.
Andronic a susținut că România nu se numără printre principalii donatori, menționând totuși sprijinul acordat Ucrainei prin facilitarea tranzitului cerealelor și prin modernizarea porturilor. El a evocat și modul în care fostul premier Marcel Ciolacu calcula investițiile, afirmând că rezultatul ar sugera că o mare parte din infrastructura construită în România ar fi fost justificată prin nevoile Ucrainei.
Continuând analiza, Andronic a remarcat că Ciolacu s-ar fi lăudat în trecut cu o contribuție echivalentă cu 3% din PIB, lucru care, în opinia lui, ar corespunde celor aproximativ 12 miliarde de euro menționate.
El a adăugat că, dacă o parte din acești bani a fost direcționată către infrastructură, investițiile respective rămân în România și nu pot fi „luate” de ucraineni. Coșarcă a punctat că și drumurile și autostrăzile au relevanță strategică, facilitând deplasarea trupelor.
Dan Andronic a mai afirmat, în mod ironic, că singurul aspect pozitiv al conflictului ar fi că România a fost obligată în sfârșit să accelereze construcția de autostrăzi. Coșarcă a făcut o paralelă cu Polonia, despre care a spus că și-a modernizat infrastructura rutieră odată cu organizarea Campionatului European de Fotbal, în timp ce România ar fi avut nevoie de tensiunile de la graniță pentru a impulsiona proiecte similare.
Cei doi au criticat în continuare secretizarea datelor, Radu Coșarcă apreciind că aceasta reflectă o viziune învechită despre intelligence și presupunerea eronată că lipsa comunicării publice ar împiedica Rusia să afle cifrele reale.
Dan Andronic a susținut că temerile autorităților nu s-ar îndrepta către Rusia, ci către reacția românilor, în special pe rețelele sociale, unde oficialii se tem că ar putea fi judecați pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici.
Radu Coșarcă: De exemplu, în 2025 Uniunea Europeană a dat 4 miliarde de euro în fiecare lună.
Dan Andronic: Eu îți spun că dacă am fi dat noi 3% din PIB, eram undeva la 12 miliarde. Mult, puțin, e foarte complicat. Dar de ce nu spunem? Noi suntem pe locul 14 în Europa. Pe locul 14 înaintea noastră este Danemarca și Spania, Franța, Germania, nici nu mai vorbesc. Dar suntem pe 14.
Deci nu suntem printre donatorii… i-am ajutat cu cerealele, i-am ajutat cu porturile. Dacă începem să calculăm cum calcula Marcel Ciolacu care spunea că am făcut autostră și am modernizat porturile dunărene. rezultă că cam tot ce s-a construit în țara asta s-a construit pentru Ucraina.
Radu Coșarcă: Dar din calculele lui Marcel Ciolacu am ajuns la 60% deficit.
Dan Andronic: El era atunci foarte mândru să ne spună de 3% din PIB. Și de-aia am luat 3%. 3% înseamnă 12 miliarde. Dar dacă din asta ai făcut autostrăzi, că asta nu pleacă, nu pleacă ucrainenii cu ele să dea în cap rusului kilometru de autostrăzi.
Radu Coșarcă: Autostrăzile și șoselele au și valoarea lor strategică pentru deplasarea trupelor.
Dan Andronic: Din punctul ăsta de vedere este singurul moment în care mă bucur că a apărut conflictul din Ucraina. Cu ocazia asta am avut și noi pe cineva care ne-a obligat să facem autostrăzi.
Radu Coșarcă: Să știi că Polonia și-a făcut autostrăzi atunci când a găzduit campionatul european de fotbal. Noi negăzduindu-l, iată, am avut nevoie de un conflict la granițe ca să mai accelerăm puțin construcția de autostrăzi, cu care oricum suntem mult în urmă.
Nu înțeleg această secretizare. Probabil că cineva rămas în urmă cu studiile despre intelligence-ul modern, probabil că s-a gândit că dacă nu comunicăm oficial cifra, nici nu o să o afle rușii vreodată.
Dan Andronic: Dar de ce i-ar interesa pe ruși câți bani am dat? Moșteanu se teme de români. Se teme de TikTok. «Ați făcut ce ați vrut, nu? V-am lăsat să faceți ce vreți și ia uite ce a ieșit. Uite ce a ieșit.»
Radu Coșarcă: «Uite ce a ieșit. Așa că lăsați-ne pe noi.»
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





