România traversează din nou o perioadă de polarizare profundă, inclusiv în interiorul justiției
În cadrul podcastului „HAI Live”, publicat luni, 15 decembrie 2025, pe canalul de YouTube „HAI România!”, Robert Turcescu și Adrian Severin au discutat despre ceea ce au descris drept o confruntare deschisă între diferite grupări din sistemul de justiție, dar și despre riscurile politizării acestuia.
Robert Turcescu a susținut că România traversează din nou o perioadă de polarizare profundă, inclusiv în interiorul justiției. El a făcut referire la informații apărute în presă („Gândul”) potrivit cărora judecătoarea Raluca Moroșanu ar fi blocat o percheziție informatică într-un dosar sensibil, ceea ce ar fi împiedicat procurorii DNA să obțină probe relevante. Jurnalistul a afirmat că mai multe personaje prezentate public drept simboluri ale luptei împotriva abuzurilor ar avea, în realitate, conexiuni controversate.
Turcescu a invocat și un editorial de pe „Evenimentul Zilei” semnat de Simona Ionescu, în care se vorbește despre modul în care dosarul privind imobilele familiei Iohannis ar fi fost tergiversat timp de aproximativ 20 de ani fără consecințe penale. În acest context, Robert Turcescu a afirmat că în justiție are loc o „păruială” între două tabere distincte, una asociată curentului reformist și cealaltă considerată conservatoare sau retrogradă, personificată, în discursul public, de Lia Savonea. El a subliniat că astfel de conflicte nu sunt noi și că au existat constant în istoria recentă a României, nu doar în justiție, ci și în alte domenii ale societății. De asemenea, jurnalistul și-a exprimat îngrijorarea față de manipularea tinerilor care participă la proteste, despre care a spus că sunt atrași emoțional în conflicte complexe pe care nu le înțeleg pe deplin.
Robert Turcescu: – Pe măsură ce avansăm în această nebunie în care încă o dată România este împărțită în tabere, aflăm lucruri foarte interesante totuși. Uite, noua eroină, dacă vreți, a acestei zone, doamna judecător Raluca Moroșanu, da? Publică „Gândul” exclusiv astăzi: „Judecătoarea Raluca Moroșanu, eroina Recorder, este cea care a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Procurorii DNA nu au putut extrage probe din conversațiile clandestine între un controversat afacerist chinez și fostul prim-ajung SRI, deși aveau telefoanele. Gândul publică documentul.” Toate personajele astea care acum se dau Albă-ca-Zăpada, eroi ai luptei împotriva… nu știu, abuzurilor din justiție, mă, îi găsești la un moment dat cu legături în tot soiul de zone.
Colega Simona Ionescu de la „Evenimentul zilei” publică astăzi un editorial foarte interesant intitulat „Cum i-au făcut scăpați pe soții Iohannis, eroii Recorder din Justiție?” Găsiți aici un articol în care Simona Ionescu arată dezastrul din dosarul lui Iohannis, spre exemplu, unde vreme de 20 de ani s-a făcut anchetă și care nu s-a finalizat cu nicio sancțiune penală, cum s-ar fi întâmplat cu un cetățean oarecare, cum spune Simona Ionescu, dovedit că a devenit proprietar pe o casă folosind acte false. Ceea ce e foarte adevărat, da? Deci, ăștia, p******i ăștia de Iohannis, l*****e astea două, soț și soție, au făcut cu acte false, au pus mâna pe o casă, au beneficiat, dacă eram eu sau Severin sau… Manu Ionescu aici de față așa, intram la Tzuhaus, că asta era, „Bă, ești un escroc, ai furat, ai făcut acte false.” Ăștia n-au pățit nimic. Ba mai mult, pe ăsta l-au făcut și președinte vreme de 10 ani de ne-a terminat. În finalul acestui articol al Simonei Ionescu, ea reproduce întrebările unui român. E un domn care a pus cinci întrebări pentru Laura Codruța Kovesi și foarte pertinent: 1. „Cum explicați faptul că, în mandatul dumneavoastră, cazurile DNA Orada și DNA Ploiești au generat acuzații masive de presiune, amenințări și fabricare de dosare? Regretați public vreuna din practicile acelor structuri?” 2. „În perioada în care ați condus DNA, doamna Kovesi, rata achitărilor a crescut semnificativ în dosare cu mare impact. Ce mecanisme de control au lipsit în acea perioadă și cine poartă responsabilitatea pentru anchetele care s-au prăbușit în instanță?” 3. „De ce n-ați dispus audituri interne reale, independente în structurile DNA, unde existau semnale publice și interne privind abuzuri. Când procurorii DNA au fost acuzați că au făcut strategii pentru execuții în instanță, ați considera vreodată să vă asumați public și instituțional acele derapaje sau toate responsabilitățile au fost pasate pe procuror de execuții?” 4. „Dacă astăzi susțineți magistrații Recorder, pentru că reclamă presiuni și teroare, cum justificați faptul că în mandatul dumneavoastră numeroși magistrați au au reclamat exact aceleași lucruri și nu au primit sprijin, ci deseori reacții ostile?”
Deci, de asta spun că noi avem, domnule Severin, o păruială, practic, în acest moment, în care trebuie să identificăm și găștile. Avem gașca, de-aia i-am pus în coperta acestui podcast, am pus-o pe Kovesi față-înfață cu Lia Savonea. Gașca Kovesi, gașca Savonea. E o păruială în momentul de față și noi asistăm la această păruială. Această păruială din Justiție nu e nouă. Eu am dat un exemplu cu Rodica Stănoiu cu 20 de ani în urmă, când era păruiala Macovei, de exemplu, Rodica Stănoiu.
Dar noi această păruială în Justiție am avut-o și acum 10 ani, am avut-o și acum 30 de ani, dacă vreți, am avut-o din totdeauna, ca să zicem așa. Și nu numai în Justiție. Păruieli din ăstea avem în multe zone ale societății românești. Dar, dintr-o dată, avem această păruială în Justiție între așa-s numita tabără reformistă, pe stil nou, da? Și tabăra care, nu știu, zic ei că este retrogradă sau că este coruptă, cum ar fi cum e denumit acum tabăra cu al cărui exponent sau al cărui personaj pus în frunte este Lia Savonea.
N-am întâlnit-o niciodată pe doamna asta, habar n-am ce hram poartă și nici nu mă interesează pentru că mie mi se pare că noi în momentul de față, bine, noi ăștia care mai avem o vârstă, am mai văzut și de chestii, parcă am mai ști câte ceva, dar văzându-i pe niște puști, iertați-mă, de 20 de ani, sărind cu portavocea în Piața Victoriei și strigând „Justiție, nu corupție!” stai și te întrebi„ Pe bune, mă?” Săracii nici nu știu diferența dintre tribunal, judecătorie, curte de apel, curte supremă și curte constituțional. Adică… e complicat. Eu nu spun că nu te alături ca tânăr unor curente de opinie, unor întâmplări din astea de tot fel. Bă da, chiar așa să o iei, să o muști cu tot cu plută? Parcă nu se face.
Și marea problemă e legată de faptul că niște ticăloși, din punctul meu de vedere, profită în acest moment de dorința acestor tineri de a-și găsi și ei un trib, o gașcă cu care să se simtă bine la un protest, la o chestie de genul ăsta și manipulează ca pe p****i. Adică, să ne fie foarte clar, când ai niște anișori mici și nu prea reușești să înțelegi cum stau lucrurile cu chestiuni mult mai simple decât Justiția…. În cazul Iohannis, de exemplu, povestea a durat 20 de ani. Atunci ce i-a împiedicat pe judecători, pe procurori să pronunță o sentință, nu știu ce? În alte spețe de asemenea, foarte multe cunoscute, au fost tergiversări din categoria asta…”
Justiția română nu a funcționat niciodată la standarde corespunzătoare și că este una dintre instituțiile cel mai puțin reformate după căderea regimului comunist
La rândul său, Adrian Severin a declarat că justiția română nu a funcționat niciodată la standarde corespunzătoare și că este una dintre instituțiile cel mai puțin reformate după căderea regimului comunist. El a subliniat, însă, că protestele și revendicările actuale nu ar urmări o reformă reală, orientată spre profesionalism, integritate și respectarea Constituției, ci ar masca alte obiective.
Severin a avertizat că miza reală ar fi politizarea justiției și subordonarea acesteia unei puteri din umbră, prin reintegrarea Serviciilor de Informații în actul de justiție. În opinia sa, folosirea informațiilor provenite de la servicii în procesele judiciare riscă să transforme probele într-un instrument de control, afectând drepturile fundamentale ale cetățenilor. Severin a explicat că logica serviciilor de informații, axată pe prevenție și securitate națională, este incompatibilă cu principiile justiției, care trebuie să privilegieze protejarea drepturilor individului și evitarea erorilor judiciare.
El a mai susținut că reinterpretarea Constituției prin prisma siguranței naționale, idee promovată recent în spațiul public, ar putea duce la restrângerea drepturilor și libertăților cetățenești.
În replică, Robert Turcescu a comparat această evoluție cu modelul american de după adoptarea Patriot Act, sugerând că România ar urma, cu întârziere, un traseu similar de extindere a prerogativelor statului în numele securității.
Adrian Severin: – Ce vreau să vă spun este următorul lucru. Sigur că justiția română n-a funcționat niciodată așa cum trebuie. Asta este o chestiune. Sigur că justiția română trebuia reformată și trebuie reformată. Mai mult decât atât, pot să vă spun că din diverse motive este probabil una dintre instituțiile statului moștenită de la regimul precedent cea mai puțin reformată. Avem multe motive să spunem asta și multe motive să vrem reformă. Numai că ceea ce se cere acum nu este reformarea justiției. Nu este o justiție nici performantă profesional, nici integră moral, nici orientată spre respectul Constituției și al drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Nu despre asta este vorba. Aceasta este masca în spatele căreia se urmăresc alte obiective. Sigur că foarte mulți dintre cetățeni sunt nemulțumiți de contactele lor cu justiția și de experiența lor în relația cu justiția. Mulți dintre ei au dreptate să fie nemulțumiți. Numai că, prin ceea ce vedem acum pe stradă, nu asta se urmărește.
Se urmărește, dimpotrivă, politizarea justiției, punerea justiției sub controlul unei puteri oculte și este foarte important să faceți o legătură între ceea ce se întâmplă acum pe stradă și așa zisa strategie de apărare a țării, în care se revine la integrarea Serviciilor de Informații în procesul de justiție. Se spune „A, dar să dea numai informații.” Ce informații? Probele?
Și observați că printre cererile de acum de pe stradă sunt unele care spun că justiția trebuie să folosească… așa cum îi vin informațiile de la Servicii. Păi, una este activitatea și rostul Serviciilor de Informații în apărarea securității statului, siguranței naționale, și alta este actul de justiție, care e orientat în primul rând către protejarea drepturilor justițiabililor, drepturilor fundamentale ale omului, ale cetățeanului care este parte într-un proces judiciar. Asta în justiție se spune că mai bine scapă 100 de vinovați decât să fie pedepsit un nevinovat, în timp ce în Serviciile de Informații… ele iau măsuri în așa fel încât să neutralizeze orice potențial pericol, chiar dacă el nu este absolut dovedit.
Dar acolo nu se pune problema să limităm drepturile celor care reprezintă o amenințare, ci să maximizăm siguranța statului. Când e vorba de limitarea drepturilor, ajungem la justiție și acolo justiția are propriul ei mod de funcționare astfel încât să nu se producă abuzuri judiciare.
Acum câțiva timp, președinta Curții Constituționale, doamna Tănăsescu, a ținut o splendidă conferință legată de dreptul constituțional și ordinea constituțională, dânsa face parte din Completul de Judecători care a validat sau a impus, dacă vreți, lovitura de stat. Și ne spunea că de acum trebuie să citim Constituția cu alți ochelari. Și anume prin prisma siguranței naționale. Adică modificăm în interpretare textul constituțional astfel încât drepturile și libertățile date cetățenilor prin Constituție să coincidă cu interesele siguranței naționale.
Robert Turcescu: – 25 de ani mai târziu facem și noi ce-au făcut, domnule Severin, 25 de ani mai târziu, facem și noi ce-au făcut americanii cu Patriot Act.
