EXCLUSIV. Adrian Severin avertizează că România se îndreaptă spre un dezastru: Ne-am racordat la interesele unor puteri din tabăra anti-americană

Luni, 26 ianuarie, a avut loc o nouă ediție a podcastului „HAI Live”, realizat de Robert Turcescu. De această dată, jurnalistul a discutat cu fostul ministru Adrian Severin despre situația politică a României și aparițiile publice ale lui Nicușor Dan.

În cadrul discuției de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Adrian Severin a susținut că societatea românească, dar mai ales clasa conducătoare, a ajuns într-un punct în care nu mai gândește sau reacționează rapid.

Adrian Severin avertizează că România se îndreaptă într-o direcție periculoasă

Fostul ministru de Externe a făcut o precizare legată de rolul constituțional al președintelui României, arătând că Nicușor Dan nu are, în realitate, putere de decizie în privința politicii interne și externe. Conform Constituției, aceste politici sunt realizate de Guvern, sub control parlamentar. De asemenea, tratatele internaționale sunt negociate de Guvern și doar semnate de președinte, urmând să fie ratificate de Parlament. În acest context, șeful statului are mai degrabă rolul de intermediar între Guvern și Parlament, având doar posibilitatea de a cere o eventuală reanalizare a unui tratat, fără a-l putea negocia. Cu toate acestea, Adrian Severin a subliniat că nici Guvernul nu a reacționat corespunzător sau cu suficientă rapiditate.

„Am impresia că noi nu gândim încet, sau nu am impresia, am certitudinea, nu gândim încet, nu gândim deloc. Ne-am și dezvățat să gândim, știți? Gândirea se dezvoltă și prin exercițiu. Când te-ai oprit gândești de atâta amar de vreme, când cineva spune trebuie să te gândești acum și mai mult să te gândești rapid. Eu nu știu să gândesc deloc. Stai nițel, lasă-mă să mă trezesc. O mică notă de subsol.

Domnul Nicușor Dan, de fapt, nu are nimic de decis în această privință. Decizia este a Guvernului, că așa zice Constituția. Politica internă și externă a statului se realizează de Guvern, sub controlul Parlamentului. Iar tratatele internaționale, presupun că la un moment dat se va ajunge la un tratat, dacă se va ajunge acolo, spune tot Constituția, se negocează de Guvern. Se încheie de președinte în sensul că le semnează, altceva nu poate face din moment ce nu îl poate negocia, sub rezerva ratificării de către Parlament. Deci președintele este doar un fel de curea de transmisie între guvern și Parlament atunci când este vorba despre tratate internaționale. El având însă puterea ca odată, așa cum este la promulgarea legilor, să ceară Guvernului eventual să se mai gândească dacă îi se pare că tratatul nu este corespunzător. Dar trecând peste această precizare pe care, mă rog, vreau să o fac, ca oamenii să înțeleagă cum e cu Constituția noastră, nici Guvernul nu a gândit mai repede sau nu a reacționat cum trebuie”, a subliniat Adrian Severin în cadrul podcastului.

Lipsa de gândire strategică are o cauză mai profundă

Fostul ministru a mers mai departe, afirmând că lipsa de gândire strategică are o cauză mai profundă. El a susținut că actuala conducere a României s-a aliniat intereselor unor puteri străine aflate, în prezent, într-o tabără anti-americană. Într-un context geopolitic tensionat, Severin a avertizat că statele mici riscă să fie strivite dacă nu acționează inteligent și preventiv.

În acest sens, Adrian Severin a vorbit despre importanța relației cu Statele Unite și despre semnificația simbolică a inițiativelor recente ale președintelui american, văzute ca expresii ale dorinței de recâștigare a supremației Americii. El a argumentat că România ar fi trebuit să fie prezentă și implicată activ, pentru a-și consolida sau revitaliza parteneriatul strategic cu SUA, dar și pentru a influența deciziile prin dialog și negocierea detaliilor. În opinia sa, o astfel de poziționare ar fi permis României să evite riscuri majore și să-și apere mai eficient interesele.

„Și aici eu cred că dincolo de gândirea noastră lentă sau inexistentă, este motivul inexistenței acestei gândiri. Și motivul este că noi ne-am racordat, adică conducerea României, nu România, nu dumneavoastră, nu eu, nu românii, noi ne-am racordat la interesele unor puteri străine care în acest moment se găsesc în tabăra anti-americană.

Ori în momentul în care munții se bat, sigur că șoriceii pot fi striviți dacă ei nu sunt inteligenti. (…) Deci ai da pas, să nu spun altfel, președintelui american care acum a venit cu o pagină și jumătate. Vă dați seama, pagina aia și jumătate este un simbol, o idee a acestui Consiliu al Păcicului. E un simbol al măreției în curs de recâștigare a Americii, a supremației. (…) Pentru că acest simbol să nu devine o realitate, e bine să fim și noi acolo ca să băgăm pietricica în bocanc dacă constatăm că nu avem de-a face cu un elefant, ci cu un hipopotam care se așează blând pe noi și ne strivește. (…) Ca să nu se întâmple chestia asta trebuia să fim acolo și consolidăm în felul acesta parteneriatul strategic sau îl revitalizăm și în același timp îl exploatăm, spunându-i, băi, eu sunt partener strategic cu tine, hai să stăm de vorbă, eu vezi, te susțin, am susținut principiul, dar diavolul se ascunde în detalii, hai să discutăm detaliile și atunci am fi putut să și influențăm și să ne consolidăm”, a mai spus Adrian Severin.

Adrian Severin a criticat orientarea declarativă a României către Franța și Germania

În contrapondere, Adrian Severin a criticat orientarea declarativă a României către Franța și Germania, afirmând că această abordare amintește de perioada 1938-1939, când statul român a mizat pe garanțiile franco-britanice. El a reamintit că, în urma acelor garanții, România a pierdut Basarabia, Transilvania de Nord și Cadrilaterul. Deși a acordat acelor puteri prezumția de bună-credință, Severin a subliniat că lipsa capacității reale de a susține aceste garanții a avut consecințe dramatice.

În final, Adrian Severin a tras un paralelism istoric, arătând că repetarea acelorași greșeli riscă să ducă la rezultate similare, amintind de evenimentele care au urmat în 1939, inclusiv pactul Ribbentrop-Molotov și destrămarea teritorială a României.

„Pe de altă parte, declarând credință veșnică Franței și eventual Germaniei. Și asta mă duce pe mine cu gândul înapoi la anul de grație 1938-1939 când toată România a mizat pe garanțiile franco-engleze.

Și știți ce am făcut cu garanțiile astea. Am pierdut și Basarabia, am pierdut și Transilvania de Nord, am pierdut și Cadrilaterul cu aceste garanții. Nu pentru că neapărat sunt răi, deși nu sunt serioși și nu sunt de cuvânt. (…) Le dau prezumția de bună credință, le acord prezumția de bună credință. Domne, au vrut, au fost ultra cinstiți, dar n-a fost puterința, nu s-a putut. Și atunci eu fac din nou același pas, mă întorc în 1939, știți după aia ce a urmat? A urmat pactul Ribbentrop-Molotov, ruperea României”, a conchis Adrian Severin.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.