1. Ce înseamnă, în termeni practici, faptul că jumătate dintre companii folosesc deja AI în cel puțin un proces? Vorbim de sarcini simple sau transformări reale de activitate?
În mod evident, este vorba în principal despre sarcini simple și despre utilizarea acelorași sisteme, capacități și resurse de producție, unde AI-ul are mai degrabă un rol de optimizare a proceselor existente. Nu putem vorbi încă despre o transformare structurală a proceselor sau despre schimbări semnificative la nivelul capacităților de producție și a costurilor asociate tehnologiilor AI integrate în prezent la nivelul companiilor din România.
2. De ce credeți că majoritatea companiilor sunt încă în stadiu incipient, deși piața globală se mișcă foarte rapid?
În primul rând, este vorba de educația oamenilor de business din România și de accesul limitat la informații actualizate. Multe dintre companii sunt conduse de specialiști care sunt foarte atașați de propriile cunoștințe și obiceiuri, ceea ce îi poate împiedica să identifice și să valorifice potențialul AI pentru dezvoltare și inovare.
Am explicat adesea această situație printr-o metaforă: la fel ca în timpul Revoluției Industriale, tranziția de la plug la tractor nu a fost făcută de cei care arau câmpul în mod tradițional, ci de cei instruiți să înțeleagă și să utilizeze noua tehnologie. În mod similar, adopția AI necesită competențe noi și profesioniști dedicați.
3. Care sunt motivele principale pentru care 34% dintre liderii de business manifestă prudență? Lipsa cunoștințelor, riscuri, costuri, legislație?
Conform studiului realizat de Reveal Marketing Research împreună cu Rogalski Damaschin toate acestea contează. Pe de o parte, liderii se confruntă cu lipsa cunoștințelor, pe de altă parte, există și riscuri sau costuri asociate, care sunt importante, dar nu neapărat decisive.
În ceea ce privește legislația, situația e puțin mai complexă, pentru că are două dimensiuni: una internă, legată de regulile și procedurile companiei, și una externă, legată de cadrul legal general. Astfel că, neavând control asupra modalităților de implementare a AI-ului și mai ales asupra surselor de date, mulți lideri se tem că, în lipsa unei legislații clare, ar putea încălca alte norme fără să-și dea seama.
4. Ce procese operaționale sunt cel mai ușor de optimizat cu AI și unde se vede cel mai rapid ROI?
Cele mai ușor de optimizat cu AI sunt procesele administrative și repetitive, tot ceea ce ține de managementul de volume, dar și activitățile din zona de analiză și creație, potrivit studiului realizat de Reveal Marketing Research împreună cu Rogalski Damaschin.
5. Mulți angajați folosesc AI pentru traduceri și generare de idei. Cum poate fi extins acest comportament spre procese complexe – analize, automatizare, raportare, customer support?
Pe măsură ce angajații capătă încredere în utilizarea AI pentru sarcini simple, acesta va fi folosit în mod natural și pentru procese mai complexe. Momentan, AI se află în etapa de câștigare a notorietății, iar scalarea volumelor se va întâmpla treptat.
6. Există un risc ca angajații să folosească AI doar individual, în timp ce compania nu are strategie sau politici clare?
Acest fenomen se manifestă deja în România, mulți angajați folosind AI individual, din curiozitate, fără ca organizațiile să aibă strategii sau politici clare de implementare. În lipsa condițiilor pentru adaptarea proceselor de lucru, utilizarea rămâne ad-hoc și necoordonată.
În schimb, marile companii internaționale abordează implementarea AI structurat prin bugete separate, implementarea de proiecte pilot, crearea de echipe dedicate, stabilirea unor strategii formale, precum și a unor politici de guvernanță clare.
7. Cât pierd companiile care încă nu utilizează AI? În productivitate, costuri, competitivitate?
Astăzi nu pierd foarte mult. Problema este că în momentul în care vor pierde, vor pierde brutal tot atunci când competitorilor își vor modifica procese de producție și capacități de producție care vor influența în mod dramatic gradul de randament și de productivitate și, într-un final, profitabilitatea acelor companii. Deci, astăzi, când încă nu pierd problema, astăzi este mai degrabă important ca suntem într-o perioadă de asimilare a acestui domeniu.
Cei care nu se preocupă vor avea, dintr-o dată, foarte mult de pierdut când competitorilor vor reuși să mute aceste instrumente la nivelul capacităților de producție și a sistemelor pe care le aveau tradiționale.
8. Care sunt principalele bariere de adoptare: lipsa know-how-ului, securitatea datelor, integrarea tehnică, bugetele?
Toate sunt obstacole, dar principalele provocări rămân rezistența managementului și lipsa unei viziuni și a unei înțelegeri clare privind modul în care AI se va dezvolta și va fi integrat în organizație
9. În ce industrii din România se vede cel mai accelerat ritm de adopție? Ce le diferențiază?
Cele mai proactive segmente sunt concentrate în industriile care se pot adapta rapid și pot vedea valoarea imediată a AI în eficientizarea proceselor și în creșterea competitivității. Acestea includ sectoare cu un grad ridicat de maturitate digitală, cum ar fi tehnologia, industriile creative și serviciile.
10. Cum poate o companie să înceapă corect integrarea AI fără să riște întreruperi, erori sau pierderi de date?
Integrările se fac în mod clasic, fiind o tranziție graduală. Inițial se dublează procesele existente, se dezvoltă și testează sistemele continuu, iar trecerea completă pe noile sisteme se face doar după ce acestea sunt validate ca fiind stabile.
În momentul implementării, AI-ul nu trebuie să genereze întreruperi sau erori, pentru că piața nu tolerează astfel de situații, iar astfel de greșeli nu fac decât să hrănească rezistența la schimbare.
11. Poate fi AI un instrument de reducere a costurilor operaționale sau mai degrabă un accelerator de creștere și inovare?
AI-ul îmbină ambele roluri. În primul rând, acționează ca un accelerator de creștere și inovare, iar în același timp, prin optimizarea proceselor și automatizarea sarcinilor repetitive, devine un instrument eficient de reducere a costurilor operaționale și de creștere a profitabilității. Astfel, creează și un diferențiator competitiv greu de replicat de concurență.
12. Ce schimbări apar în piața muncii: joburi noi, joburi care dispar, noi competențe necesare?
Prima schimbare o reprezintă identificarea anumitor procese care pot fi implementate într-un mod mult mai profitabil utilizând instrumente AI. Evident, această acțiune atrage după sine dispariția unor joburi și apariția altor joburi noi care integrează mai multe activități. Competențele necesare se modifică odată cu integrarea AI în procesele de producție sau servicii; angajații trebuie să fie capabili să gestioneze simultan mai multe sarcini și să utilizeze noile instrumente tehnologice.
Însă, pentru a ajunge în acest punct, este necesară implementarea pe scară largă a AI în producție, care va fi cea mai transformatoare etapă pentru mediul de business modern.
13. Cât de realist este scenariul în care AI devine standard în 100% dintre companii în următorii ani?
Scenariul în care AI devine standard în 100% dintre companii în următorii ani este total irealist. Deși AI va fi prezent într-o formă sau alta în majoritatea organizațiilor, la fel cum s-a întâmplat cu orice upgrade tehnologic, vor exista întotdeauna servicii și procese păstrate în mod tradițional. Tradiția rămâne un element relevant pe toate piețele, pentru că oferă stabilitate și siguranță. În următorii ani, nu putem vorbi despre o adopție completă, iar pentru următoarele zeci sau sute de ani, deși cu siguranță este posibil, este greu de estimat.
14. Cum poate România să transforme adopția AI într-un avantaj competitiv regional?
România a performat foarte bine atunci când sectorul tehnologic a fost dezvoltat atât la nivel național, cât și internațional. Adoptarea AI poate deveni un avantaj competitiv regional dacă această preocupare se extinde și către companiile românești naționale, nu doar către multinaționale, care implementează deja astfel de capacități pe mai multe piețe. Astfel, țara noastră ar putea valorifica expertiza locală și infrastructura tehnologică pentru a se poziționa strategic în regiune.
15. Ce recomandări aveți pentru companiile care sunt încă prudente și preferă să aștepte?
Să nu se lase descurajați de costuri, pentru că acestea nu sunt principala problemă. În perioada în care nu implementează încă AI, pot folosi timpul pentru a comunica intern preocuparea pentru tehnologie și pentru a reduce rezistența în organizație.
Este important să nu încerce să implementeze AI folosind aceleași structuri și procese tradiționale, ci să gândească „out of the box”, pornind de la ceea ce AI poate aduce organizației, nu invers. Adoptarea cu succes presupune o redefinire a sistemelor de producție și a modului de conducere a business-ului, iar cei care au deschidere și flexibilitate în gândire vor avea cel mai mare succes în anii care urmează.
