Europa își pierde rezervele de apă
Un amplu studiu realizat de cercetători de la University College London, în parteneriat cu organizația Watershed Investigations și publicația The Guardian, trage un semnal de alarmă privind diminuarea accelerată a resurselor de apă din Europa. Analiza a utilizat date satelitare colectate între 2002 și 2024, care urmăresc modificările câmpului gravitațional al Pământului – un indicator esențial pentru evaluarea cantității de apă stocată la nivel terestru.
Rezultatele sunt dezechilibrate: regiunile din nordul și nord-vestul continentului – precum Scandinavia, unele zone din Marea Britanie și Portugalia – înregistrează o creștere a umidității. În schimb, mari suprafețe din sudul și sud-estul Europei se confruntă cu o scădere constantă a rezervelor de apă. Printre statele afectate se numără Spania, Italia, Franța, Elveția, Germania și Ucraina, iar România este inclusă în categoria țărilor cu risc hidric ridicat.
Schimbările climatice afectează stocurile de apă
Specialiștii corelează aceste tendințe cu schimbările climatice, arătând că evoluțiile în stocurile de apă sunt strâns legate de modificările regimului de temperatură și precipitații. Profesorul Mohammad Shamsudduha, expert în criză hidrică la UCL, a subliniat că modelele detectate prin satelit se suprapun în mare măsură peste datele climatice actuale, confirmând influența directă a încălzirii globale.
Deși apele subterane sunt, în mod tradițional, considerate mai stabile decât cele de suprafață, cercetătorii avertizează că nici acestea nu mai oferă aceeași protecție. Ploile torențiale de vară produc scurgeri rapide și inundații, fără a contribui eficient la reîncărcarea rezervelor subterane. Totodată, sezonul de alimentare din timpul iernii devine tot mai scurt, reducând capacitatea naturală de refacere a acestor resurse.
Uniunea Europeană a lansat o strategie de construire a unei „economii inteligente din punct de vedere al apei”
În fața situației, Uniunea Europeană a lansat o strategie de construire a unei „economii inteligente din punct de vedere al apei”, menită să reducă risipa și să limiteze pierderile din rețelele de distribuție. Comisia Europeană recomandă statelor membre creșterea eficienței utilizării apei cu minimum 10% până în 2030, prin modernizarea infrastructurii și repararea conductelor vechi.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a explicat că această strategie urmărește sprijinirea țărilor din UE în adaptarea gestionării resurselor la noile condiții climatice și în combaterea presiunilor tot mai intense exercitate de activitatea umană.
Criza nu este însă limitată la Europa. Regiuni extinse din Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud, de-a lungul coastei vestice a Statelor Unite și din mari zone ale Canadei se confruntă cu episoade severe de secetă. Chiar și teritorii considerate până recent stabile din punct de vedere hidric, precum Groenlanda, Islanda și arhipelagul Svalbard, prezintă semne clare de uscăciune accentuată.
