Europa intră într-o nouă eră militară. Deloitte avertizează asupra exploziei cheltuielilor pentru apărare

Europa se pregătește pentru o transformare majoră a sistemelor de apărare în următoarele decenii, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice, al noilor amenințări hibride și al necesității unor investiții masive în tehnologie militară și infrastructură strategică. Potrivit unui nou studiu Deloitte, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre ale Uniunii Europene vor depăși pragul de 3% din PIB până în anul 2040.

Deloitte avertizează asupra noilor riscuri de securitate. Inteligența artificială, spațiul cosmic și criza de personal militar schimbă viitorul apărării în Europa

Analiza „The Future of Defense 2040. Four scenarios for Europe’s future security architecture” arată că statele europene vor fi nevoite să aloce bugete tot mai mari pentru securitate, în contextul în care actualele provocări nu mai sunt considerate temporare, ci probleme structurale pe termen lung.

Datele citate în studiu arată că, în 2025, bugetele de apărare ale statelor membre UE au ajuns deja la 2,1% din PIB, echivalentul a aproximativ 381 de miliarde de euro, potrivit celor mai recente informații ale European Defence Agency.

Deloitte: Europa intră într-o nouă eră a securității și apărării

Raportul Deloitte evidențiază faptul că actualul context geopolitic obligă statele europene să își regândească atât strategiile de apărare, cât și modul în care sunt organizate armatele și infrastructurile critice.

Printre cele mai importante tendințe identificate de studiu se află creșterea accelerată a cheltuielilor militare, automatizarea și inteligența artificială, militarizarea spațiului cosmic, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și dificultățile tot mai mari de recrutare a personalului militar.

Potrivit Deloitte, evoluția demografică și schimbările sociale vor genera o criză tot mai accentuată de personal în armatele profesioniste europene.

„Armatele profesioniste întâmpină deja dificultăți în atingerea efectivelor necesare, ceea ce va determina o regândire fundamentală a modelului de funcționare a acestora”, arată studiul.

Specialiștii Deloitte avertizează că multe state europene vor fi nevoite să își adapteze radical structurile de apărare și să investească masiv în tehnologii care să compenseze lipsa de personal.

Inteligența artificială va avea un rol central în apărare

Unul dintre cele mai importante capitole ale studiului vizează rolul tot mai mare al inteligenței artificiale în domeniul militar.

Potrivit Deloitte, AI va deveni un element-cheie pentru eficiența operațională a forțelor armate și pentru viteza de reacție în conflictele moderne.

„AI va juca un rol central în eficiența operațională a forțelor de apărare, iar automatizarea are potențialul de a crește viteza și eficiența forțelor armate”, arată analiza Deloitte.

În același timp, raportul atrage atenția că integrarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială ridică probleme etice importante și poate crea dependențe periculoase de furnizorii externi de tehnologie.

Liderii din domeniu analizează atent aceste riscuri, în special în contextul competiției globale pentru tehnologiile avansate și infrastructurile digitale critice.

Spațiul cosmic devine un nou câmp de luptă

Studiul Deloitte susține că spațiul cosmic va avea un rol strategic tot mai important în conflictele viitorului.

Sateliții sunt deja esențiali pentru comunicații, identificarea țintelor, navigație și coordonarea operațiunilor militare, iar lipsa unor capacități spațiale proprii poate deveni o vulnerabilitate majoră pentru statele europene.

„Spațiul cosmic devine un nou câmp de luptă”, avertizează studiul Deloitte.

Experții subliniază că dependența de infrastructura spațială va crește semnificativ până în 2040, iar statele care nu vor investi în astfel de capabilități riscă să devină vulnerabile în eventuale conflicte moderne.

Lanțurile de aprovizionare devin problemă de securitate națională

Raportul atrage atenția și asupra riscurilor generate de dependența Europei de anumite surse externe pentru componente critice și materii prime strategice.

Semiconductorii, metalele rare și alte materiale esențiale pentru industria de apărare sunt considerate puncte vulnerabile în contextul tensiunilor geopolitice globale.

Potrivit Deloitte, problema devine și mai sensibilă atunci când sursele de aprovizionare sunt concentrate în regiuni instabile sau ostile.

„Lanțurile critice de aprovizionare devin, tot mai clar, o chestiune de securitate națională”, subliniază studiul.

În acest context, companiile europene sunt încurajate să identifice dependențele externe și să investească în dezvoltarea unor capacități proprii de producție și tehnologie.

Deloitte: Societatea va avea un rol mai important în apărarea națională

Raportul arată că responsabilitatea pentru securitate nu va mai aparține exclusiv armatei și instituțiilor statului.

Potrivit Deloitte, societatea civilă și cetățenii vor avea un rol tot mai important în apărarea națională, inclusiv prin combaterea dezinformării și creșterea securității digitale personale.

„O altă tendință subliniată de studiu este necesitatea ca societatea să preia o responsabilitate mai mare în apărarea națională – de la securitatea digitală personală, la utilizarea gândirii critice pentru combaterea activă a dezinformării”, arată analiza.

Alexandru Reff: Infrastructura cu dublă utilizare devine o direcție strategică

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte România și Moldova, susține că actualele incertitudini geopolitice obligă statele să caute soluții pe termen lung pentru securitate și reziliență.

„Actualul context geopolitic și incertitudinile majore, care nu se mai manifestă doar pe termen scurt, creează nevoia identificării unor soluții capabile să răspundă pe termen lung nevoilor de securitate și de reziliență a statelor. Tranziția către infrastructura cu dublă utilizare (militară și civilă) se remarcă drept o astfel de soluție, abordată ca o direcție strategică la nivel european, cu multiple beneficii pentru state, cetățeni și actorii economici”, a declarat Alexandru Reff.

Acesta consideră că firmele care se adaptează rapid la noile cerințe europene pot beneficia de oportunități importante de finanțare și dezvoltare.

„Companiile care privesc această evoluție nu doar ca pe o adaptare necesară, ci ca pe o oportunitate, aliniindu-se acestor standarde și integrându-se în lanțurile valorice strategice, pot accesa finanțări consistente pentru proiecte de anvergură și pot genera avantaje competitive durabile, cu impact semnificativ în economie”, a adăugat Alexandru Reff.

Deloitte: România poate beneficia de noile programe europene de finanțare

La rândul său, Alin Chitu, Partener Servicii Fiscale Deloitte România și liderul serviciilor de consultanță pentru sectorul apărării, consideră că România este bine poziționată pentru a profita de actualul context european.

„România este bine poziționată pentru a beneficia de contextul actual, care oferă companiilor acces la un mix de finanțare format din granturi, împrumuturi la costuri reduse și scheme de garanții”, a declarat Alin Chitu.

Acesta a enumerat principalele instrumente europene de finanțare disponibile pentru companiile din domeniu, inclusiv SAFE, EDF, EDIRPA, ASAP și EDIP.

Potrivit Deloitte, această arhitectură financiară poate reduce costurile investiționale și poate accelera integrarea companiilor românești în lanțurile strategice europene din industria de apărare.

Patru scenarii pentru viitorul securității europene

Studiul Deloitte analizează patru scenarii posibile pentru anul 2040, luând în calcul niveluri diferite de integrare europeană și tipuri variate de conflicte, de la războaie convenționale până la amenințări cibernetice și spațiale.

Raportul recomandă statelor europene să construiască structuri instituționale flexibile și să investească în tehnologii adaptabile, inclusiv drone, sisteme de comunicații securizate și tehnologii AI pentru apărare.

În același timp, forțele armate europene sunt încurajate să se pregătească inclusiv pentru amenințări hibride și conflicte neconvenționale, care vor deveni tot mai frecvente în următoarele decenii.