Eugen Rădulescu, consilier BNR: Economia României, sub presiune. Scumpirea carburanților și crizele externe lovesc în buzunarele românilor

Economia României se află sub presiune. Țara a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, nivel considerat ridicat în absența unor crize majore. În acest context, Eugen Rădulescu, economist și doctor în economie, subliniază că este esențială elaborarea rapidă a unui plan credibil pentru reducerea deficitului, mai ales pentru a menține ratingul de investiții al României, potrivit opiniilor sale publicate pe Opinii BNR.

Economia României este sub presiune, avertizează BNR. Reducerea deficitului are și efecte secundare

Economia României, sub presiune. România a terminat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, ceea ce e considerat prea mult dacă nu apar crize majore. În acest context, Eugen Rădulescu, economist și doctor în economie, spune că a devenit foarte important să existe rapid un plan credibil pentru reducerea deficitului, mai ales ca țara să păstreze ratingul pentru investiții, potrivit opiniilor sale publicate pe Opinii BNR.

În prezent, Rădulescu este consilierul personal al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. El subliniază că opiniile sale nu reprezintă poziția oficială a băncii. Totuși, Rădulescu consideră că România a reușit să evite retrogradarea datorită apartenenței la Uniunea Europeană și accesului la fonduri europene.

Guvernul Bolojan a luat măsuri rapide, cum ar fi majorarea TVA și a accizelor, și a stabilit un calendar pentru reducerea deficitului. Rădulescu spune că primele rezultate au fost peste așteptări, deficitul scăzând la aproximativ 7,7% din PIB în câteva luni. Reducerea deficitului are însă și efecte secundare, precum încetinirea creșterii economice și scăderea consumului.

Economistul explică că nu există alternative reale la această ajustare fiscală. Continuarea creșterii bazate pe îndatorare ar putea duce la pierderea încrederii investitorilor și la blocarea finanțării externe. De aceea, el consideră că e nevoie atât de creșterea veniturilor statului – inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale – cât și de reducerea cheltuielilor publice.

În prezent, situația economică rămâne fragilă: deficitul e încă mult peste limitele europene, economia nu arată semne clare de revenire și există tensiuni politice privind cine suportă costurile ajustării.

România are o datorie publică de peste 60% din PIB din cauza creșterii rapide a cheltuielilor

Războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an fără semne că s-ar apropia de o soluție, iar conflictul din Iran a blocat o rută importantă pentru transportul de petrol și gaze, Strâmtoarea Ormuz.

Din cauza acestor tensiuni, mai multe țări au fost nevoite să cheltuiască mult mai mult pe armată, ceea ce schimbă cererea la nivel mondial. În același timp, riscul de recesiune combinat cu inflația a ajuns la cel mai mare nivel de după pandemie, chiar și fără ca conflictele să se extindă.

Situația economică a României rămâne fragilă, cu un deficit bugetar mare care trebuie finanțat constant, atât din surse interne, cât și externe.

Eugen Rădulescu consideră că, deși există speranța că nu va cădea coaliția de guvernare, o rupere ar avea efecte grave. Ar afecta imediat credibilitatea României în ansamblu, nu doar a guvernului, iar chiar dacă s-ar forma rapid un nou guvern, acesta ar avea nevoie de timp să recâștige încrederea pierdută. În actualele condiții economice, orice perioadă de instabilitate ar putea avea consecințe serioase, iar timpul nu mai permite întârzieri.

Rădulescu amintește că înainte de aderarea la UE, datoria publică a României era foarte mică, sub 12% din PIB, dar în ultimii ani situația s-a înrăutățit mult. Deși au existat crize externe majore – financiară, pandemică sau energetică – el consideră că deciziile interne au contat mai mult, în special creșterile rapide de cheltuieli publice fără acoperire economică. Drept urmare, România a ajuns în 2024 la un deficit de 9,3% din PIB și în 2025 la o datorie publică de peste 60% din PIB, cu costuri tot mai mari pentru plata dobânzilor.

Parlamentul a adoptat bugetul de stat și asigurările sociale pentru 2026

După 20 de zile de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, românii plătesc deja peste un leu în plus pe litru de motorină și benzină. Motorina standard a trecut de 9,5 lei, iar benzina se apropie de 9 lei.

Guvernul a decis să continue schema prin care fermierii primesc înapoi o parte din acciza la motorină, un ajutor de stat de 620 de milioane de lei, adică aproximativ 2,7 lei pe litru. Rădulescu spune că pe masa Guvernului sunt și alte scenarii, cum ar fi declararea unei situații de criză, care ar permite măsuri temporare precum plafonarea prețurilor sau reducerea accizelor, așa cum au făcut deja alte țări europene – Ungaria, Croația și Slovenia.

Pe 16 martie 2026, Senatul a aprobat un proiect de modificare a legii responsabilității fiscal-bugetare inițiat de Guvern. Proiectul prevede că dacă datoria publică depășește 60% din PIB, se vor lua măsuri pentru a reduce indicatorul într-un ritm suficient de rapid și de apropiere de valoarea de referință. Votul a fost de 76 „pentru”, 30 „împotrivă” și 11 abțineri.

Pe 20 martie, Parlamentul a adoptat proiectul legii bugetului de stat pe 2026, cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere. A fost adoptat și bugetul asigurărilor sociale pe 2026, cu 314 voturi „pentru”, 105 „contra”, 12 abțineri, iar un parlamentar nu a votat.