Eugen Rădulescu (BNR) se opune reducerii TVA și accizelor la carburanți: Să ţinem cu dinţii de reducerea deficitului bugetar

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat că menținerea obiectivului de reducere a deficitului bugetar este singura opțiune rațională, în contextul creșterii prețurilor la carburanți și al dobânzilor ridicate. El a atras atenția că războiul din Iran a amplificat costurile hidrocarburilor, afectând inflația și agricultura, și a subliniat că guvernul va adopta măsuri țintite pentru a proteja transportatorii și agricultorii, fără a reduce impozitele la carburant.

Eugen Rădulescu: Reducerea impozitării asupra carburanților ar exercita o presiune suplimentară asupra bugetului

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat că reducerea impozitului pe carburant ar exercita o presiune suplimentară asupra bugetului, iar menținerea obiectivului de diminuare a deficitului rămâne singura opțiune rațională. Potrivit economistului, această situație este determinată de mai mulți factori, printre care capacitatea de producție a economiei, adâncimea pieței financiare și nivelul ratingului de țară.

El a subliniat că piețele financiare reacționează negativ la „creativitatea” guvernelor și cresc riscul de țară atunci când cheltuielile devin iraționale. Rădulescu a atras atenția că România plătește dobânzi ridicate comparativ cu alte țări cu rating „recomandat investițiilor” din Europa, împărțind podiumul cu Ungaria, care se confruntă cu un acces foarte limitat la fonduri europene și cu rezultate macroeconomice slabe de mulți ani. În ciuda acestui context, datoria bugetară totală rămâne sub pragul de 60% din PIB.

Economistul a precizat că primele șapte luni de aplicare a programului guvernamental au fost încurajatoare. Deficitul bugetar de la finele anului 2025, de 7,7% din PIB pe baza plăților efective, este mai mic decât angajamentul guvernului, de 8,4% din PIB.

Prima lună din 2026 a adus un mic excedent față de deficitul ridicat din ianuarie 2025, chiar dacă bugetul pentru anul respectiv nu fusese adoptat în ambele situații, ceea ce a redus oarecum cheltuielile.

Eugen Rădulescu a apreciat că aceasta reprezintă un început de respectare a promisiunilor guvernamentale și a remarcat că analizele economice se îmbunătățesc, iar piețele financiare au reacționat pozitiv, reducând dobânzile la care România se poate împrumuta.

„Primele 7 luni de aplicare a programului Guvernului au fost încurajatoare. Deficitul bugetar de la finele anului 2025, încă foarte ridicat, de 7,7% din PIB (pe baza plăţilor efective) este, totuşi, mai mic decât angajamentul guvernului, de 8,4% din PIB.

Prima lună din acest an a adus un mic excedent, faţă de deficitul foarte mare din ianuarie 2025 (de notat: în ambele situaţii, bugetul pentru anul respectiv nu fusese adoptat, deci cheltuielile au fost oarecum reduse, dar cu rezultate foarte diferite între cei doi ani).

Altfel spus, avem un început de a ne ţine de promisiune, ceea ce nu ni s-a mai întâmplat de ceva ani. Asta este o veste foarte bună. „Analizele” economiei se îmbunătăţesc semnificativ – iar pieţele financiare au reactionat pozitiv, reducând dobânzile la care ne putem împrumuta”, afirmă Eugen Rădulescu în mesajul său.

Impactul războiului din Iran asupra prețurilor

Eugen Rădulescu a explicat că războiul din Iran a avut un impact major asupra pieței hidrocarburilor, iar prelungirea conflictului ar putea determina creșteri semnificative ale prețurilor.

El a subliniat că prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni și că majorările preconizate vor afecta numeroase produse și servicii, ceea ce va duce la creșterea inflației și la încetinirea ritmului de creștere economică.

Economistul BNR a avertizat că agricultura ar putea fi afectată, deoarece lucrările agricole și irigațiile depind de prețul energiei, iar scumpirea îngrășămintelor ar putea întârzia unele lucrări și diminua producția.

De asemenea, el a menționat că unii analiști avertizează asupra riscului de stagflație asemănător celui din 1973, dar a precizat că nu împărtășește această opinie, deoarece criza de atunci nu a fost cauzată doar de creșterea prețului petrolului, ci și de politici guvernamentale inadecvate.

„Războiul din Iran a aruncat în aer piaţa hidrocarburilor; preţul petrolului şi al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni, iar prelungirea conflictului ar putea împinge preţurile cu mult mai sus decât sunt ele astăzi.

Desigur, implicaţiile acestor evoluţii sunt severe: numeroase produse şi servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflaţiei şi, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creşterii economice.

Agricultura ar avea, probabil, mai mult de suferit, întrucât lucrările agricole şi irigaţiile sunt afectate serios de preţul energiei, iar îngrăşămintele s-ar scumpi foarte mult, de asemenea; datorită problemelor probabile de cash flow, fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce şi la diminuarea producţiei.

În prezent, unii analişti avertizează asupra riscurilor unei perioade de stagflaţie, ca în cazul primului şoc petrolier, din 1973 (personal, nu cred aşa ceva: atunci criza nu a fost datorată numai creşterii de 4 ori a preţului petrolului, ci şi politicilor inadecvate ale guvernelor occidentale)”, mai scrie consilierul guvernatorului BNR.

Măsuri guvernamentale pentru limitarea impactului creșterii prețurilor

Eugen Rădulescu a arătat că mai multe țări au adoptat măsuri pentru a limita impactul creșterii prețului petrolului, inclusiv prin reduceri temporare de taxe, subvenții la pompă sau ajutoare pentru transportatori și gospodării vulnerabile. El a precizat că Guvernul României a limitat adaosul comercial la vânzarea de carburant, evitând însă să promită reduceri de accize sau alte taxe, motivând că plătim pentru dezechilibrele bugetare din anii anteriori.

Economistul a explicat că peste jumătate din prețul carburantului reprezintă taxe și impozite, ceea ce susține bugetul și ajută la menținerea deficitului sub 6,2% din PIB. Rădulescu a avertizat că reducerea impozitului ar fi nerealistă, iar singura opțiune rațională este menținerea obiectivului de reducere a deficitului.

El a adăugat că majorarea temporară a costului unui plin de carburant ar putea încuraja folosirea transportului public, mai ales că marile orașe sunt deja sufocate de traficul rutier. În plus, economistul a precizat că, în contextul creșterii prețurilor mondiale la hidrocarburi, Guvernul ar putea adopta măsuri țintite pentru a proteja agricultorii și transportatorii.

Eugen Rădulescu a mai atras atenția că anul acesta România va plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică, iar dacă s-ar menține consumul excesiv de carburant la costuri „acceptabile”, resursele ar fi insuficiente, iar dobânzile ar crește semnificativ, făcând ca aceste costuri să rămână doar o amintire.

„Este adevărat că peste jumătate din preţul la pompă este impozit. Aşa este peste tot în Europa. Benzina de la noi o fi mai scumpă decât cea din Bulgaria, dar e mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE.

Pe aceste impozite se bazează bugetul – adică cel care ar trebui să ajungă la un deficit de 6,2% din PIB în acest an. Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ţinem cu dinţii de obiectivul reducerii deficitului bugetar?

Mă tem că a doua opţiune este singura raţională. Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, şi aşa marile oraşe sunt sufocate de traficul rutier, asta dacă majorarea cu 50-100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare. Iar dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creşterea preţului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că Guvernul va adopta măsuri ţintite, care să îi protejeze, fie şi parţial, pe agricultori şi pe transportatori.

Nu mă aştept să îmi crească popularitatea după asemenea comentarii. Ceea ce înţeleg eu, poate mai bine decât mulţi alţii, este că anul acesta vom plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică.

Dacă ţinem cu dinţii de a folosi doar autoturismul pentru orice drum, la costuri „acceptabile”, aceste dobânzi vor creşte până într-atât încât nu vom mai avea resurse decât pentru a le plăti. Iar costurile „acceptabile” vor rămâne doar o amintire”, a mai afirmat Eugen Rădulescu.