ESZ Prahova demontează acuzațiile lansate de Diana Buzoianu. Ministrul știa de situație (DOCUMENT)
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Diana Buzoianu
Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița capătă o nouă dimensiune după ce ESZ Prahova a răspuns acuzațiilor lansate în ultimele zile de ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Societatea a publicat toate documentele oficiale trimise către București înainte de declanșarea crizei, susținând că avertizările tehnice au ajuns la Ministerul Mediului și la Administrația Națională „Apele Române” și că situația gravă de la barajul Paltinu era cunoscută de aproape o lună.
Într-unul dintre documentele transmise de Administrația Bazinală Buzău-Ialomița către ESZ Prahova încă din 29 octombrie 2025, se menționează blocarea celor două goliri de fund ale Barajului Paltinu, alimentarea apei doar prin hidrocentrala Paltinu, riscul major de creștere a turbidității apei și aplicarea procedurilor speciale din Convenția de exploatare.
ESZ Prahova amenință cu procese
ESZ Prahova subliniază că starea infrastructurii are un impact direct asupra alimentării continue cu apă a beneficiarilor, inclusiv societăți strategice din industria petrochimică. Societatea operează o infrastructură veche de peste 50 de ani, bazată pe tehnologia anilor ’60-’70.
„Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. informează opinia publică, autoritățile locale și consumatorii că toate documentele tehnice și corespondența oficială transmise către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv către Administrația Națională Apele Române, au fost publicate integral pe website-ul societății: www.eszph.ro.
Această acțiune are ca scop asigurarea unei transparențe totale privind situația care a condus la întreruperea alimentării cu apă în județele Prahova și Dâmbovița, permițând evaluarea obiectivă a responsabilităților tehnice și instituționale.
Societatea noastră a acționat exclusiv în limitele tehnice și legale ale contractului de operare, semnalând în mod repetat Administrației Naționale Apele Române degradarea infrastructurii și riscurile asociate acesteia — degradare care a condus la nefuncționarea parțială a Stației de Tratare a Apei Voila. Publicarea integrală a documentelor urmărește clarificarea publică a faptelor reale, întrucât unele declarații apărute în spațiul public pot distorsiona percepția asupra responsabilităților tehnice ale societății”, a transmis ESZ Prahova.
Responsabilitatea golirii barajului este atribuită Administrației Naționale „Apele Române”, care deține controlul asupra barajului Paltinu, Stației de Tratare Voila și Bazinului de Apă Curată Lunca Mare. Decizia de golire a barajului a fost luată exclusiv de această instituție, fără posibilitatea de intervenție a operatorului local. Investițiile majore, modernizările și evaluarea riscurilor sunt în competența „Apele Române”, iar responsabilitatea anunțării și asumării riscului revine acestei instituții.
„În cadrul unor apariții și declarații publice, anumite afirmații privind activitatea ESZ Prahova S.A. și responsabilitatea conducerii au depășit, în opinia noastră, limitele criticii legitime, generând un prejudiciu de imagine societății.
Mai mult, declarațiile doamnei ministru demonstrează fie o rea-intenție, fie o informare eronată, întrucât ESZ Prahova S.A. nu avea obligația legală și/sau procedurală de a notifica Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau autoritățile locale.
Această obligație revenea exclusiv Administrației Naționale Apele Române, în calitate de administrator al infrastructurii din domeniul public al statului. Mai mult, responsabilitatea anunțării și asumării riscului aparținea tot Administrației Naționale Apele Române, care a procedat la golirea barajului prin prisma dublei calități deținute: administrator al Barajului Paltinu și administrator al bunurilor imobile ale Stației de Tratare a Apei Voila, implicit a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, bunuri aflate în domeniul public al statului”, a transmis societatea.
Societatea afirmă că și-a notificat corect partenerii contractuali cu privire la riscurile și problemele apărute
ESZ Prahova precizează că nu se află în subordinea Ministerului Mediului sau a ANAR și că singura formă de control asupra activității sale este Adunarea Generală a Acționarilor, unde „Apele Române” acționează ca acționar unic.
Compania poate efectua doar lucrări de întreținere și reparații, fără a realiza investiții majore, conform contractului din 2013, care prevede operarea infrastructurii statului. Totodată, societatea afirmă că și-a notificat corect partenerii contractuali – Hidro Prahova și Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița – cu privire la riscurile și problemele apărute.
„ESZ Prahova S.A. nu se află în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și nici în subordinea Administrației Naționale Apele Române. Societatea are ca acționar unic Administrația Națională Apele Române, care își exercită autoritatea prin intermediul Adunării Generale a Acționarilor, în conformitate cu Legea nr. 31/1990 privind societățile, cu Actul Constitutiv, și nu poate interveni în deciziile manageriale ale societății, în conformitate cu art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
ESZ Prahova S.A. operează o infrastructură din patrimoniul public al statului aflat în administrarea Administratia Nationala Apele Române. Această infrastructură are o vechime de peste 50 ani, bazată pe tehnologia și materialele anilor 1960 – 1970. Din punct de vedere juridic Administratia Nationala Apele Române București a dat în operare patrimoniul menționat către Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., începând cu anul 2013, în baza contractului de operare nr. 3696/12175/2013. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. poate realiza numai lucrări de întreținere – reparații.
ESZ Prahova S.A. și-a îndeplinit în mod corect obligațiile contractuale, notificând operatorii săi contractuali, respectiv Hidro Prahova S.A. și Compania de Apă Târgoviște–Dâmbovița S.A”, a subliniat societatea.
ESZ Prahova își rezervă dreptul de a solicita în instanță repararea prejudiciilor de imagine în cazul în care acuzațiile vor continua
Ca răspuns la declarațiile ministrului Diana Buzoianu, ESZ Prahova a transmis își rezervă dreptul de a solicita în instanță repararea prejudiciilor de imagine în cazul în care acuzațiile vor continua. Societatea subliniază că orice comunicare publică a unui demnitar trebuie să se bazeze pe date tehnice exacte, mai ales în situații cu impact major asupra populației.
Documentele au fost publicate la o zi după ce ministrul Mediului a oferit explicații în Parlament privind criza apei declanșată pe 28 noiembrie, care a lăsat fără apă sute de mii de oameni din Prahova și Dâmbovița.
„ESZ Prahova S.A.:
își rezervă dreptul de a solicita pe cale civilă repararea prejudiciilor de imagine, în cazul în care astfel de afirmații vor continua sau nu vor fi clarificate, în baza răspunderii civile delictuale, conform articolelor 72–75 și 1349–1357 din Codul civil;
consideră că orice comunicare publică a unui demnitar trebuie să se bazeze pe date tehnice exacte, în special în situații cu impact major asupra populației.Menționăm că această abordare nu reprezintă o poziționare politică, ci exercitarea unui drept legal și legitim al societății de a-și proteja reputația profesională.
Toate materialele relevante sunt disponibile pe website-ul ESZ Prahova.
ESZ Prahova S.A. rămâne pe deplin angajată în furnizarea apei în condiții de siguranță și calitate și este deschisă cooperării cu toate instituțiile statului pentru remedierea situației și prevenirea unor incidente viitoare”, a conchis societatea.
Documentele menționate de ESZ Prahova pot fi vizualizate aici.
Parlamentarii AUR au depus în Senatul României o moțiune împotriva ministrului Buzoianu
Parlamentarii AUR au depus în Senatul României moțiunea simplă intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”. Moțiunea denunță situația gravă din județele Prahova și Dâmbovița, unde peste 100.000 de cetățeni au rămas fără apă potabilă, apă caldă și căldură, ajungând să trăiască în condiții comparabile cu Evul Mediu.
Documentul acuză incompetența și inactivitatea ministrei Mediului, Diana Buzoianu, care nu a intervenit pentru a preveni efectele procedurii de golire a barajului Paltinu. Lipsa apei și efectele în lanț au pus în pericol sănătatea publică, sistemul energetic național și serviciile esențiale pentru comunitățile afectate. AUR subliniază incapacitatea ministerului de a gestiona situații de criză recurente și lipsa unui plan centralizat, catalogând reacția autorităților drept „ignoranță cu iresponsabilitate criminală” față de vulnerabilitățile barajelor și acumulărilor din România.
Moțiunea îl indică drept principal responsabil pe premierul Ilie Bolojan, care nu a dispus o anchetă guvernamentală reală, lăsând ministrul Mediului să investigheze propria catastrofă. Prin document, parlamentarii AUR solicită intervenția directă a premierului pentru identificarea rapidă a responsabililor și aplicarea măsurilor necesare pentru ca politicile publice să nu mai fie gestionate de persoane incompetențe.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost invitată în plenul Camerei Deputaților pentru a explica situația creată de lipsa apei potabile în localitățile din zona acumulării Paltinu. Pe parcursul dezbaterilor, membri AUR și PSD i-au cerut să părăsească sala, scandând „Demisia!”. Buzoianu a precizat că obiectivul său a fost să asigure apă în localitățile afectate și că, prin colaborarea autorităților locale și naționale, toate localitățile au acces la apă, urmând ca după verificările DSP să fie disponibilă și apă potabilă.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





