Sprijinul diasporei este legat de dorința revenirii acasă, spune Călin Georgescu
Călin Georgescu a explicat că votul consistent primit din diaspora este legat de dorința multor români de a se întoarce în țară. El a arătat că legătura cu România, cu istoria și cu familia rămâne puternică indiferent de locul în care trăiesc românii.
Relația cu pământul natal este, în viziunea sa, una profund emoțională, iar mesajul său politic a ținut cont de această realitate.
REPORTER: Campania dumneavoastră a scos la iveală un fenomen: românii din diaspora au votat masiv pentru dumneavoastră. În mod normal, românii plecați în Vest votează, în țările din Est, partide liberale, nu suveraniști sau conservatori. Cum explicați?
CĂLIN GEORGESCU: Românii vor să se întoarcă acasă. „Acasă” este pentru ei ca un vis. Asta cere inimă mare, dragoste de țară, de istorie, de strămoși. Această legătură nu se rupe, nici dacă trăiești în Spania sau Italia.
Relația cu pământul e ca relația cu familia. Eu nu am făcut decât un singur lucru: am ținut cont de asta.
Cea mai importantă resursă a României rămâne capitalul uman
În ceea ce privește bogățiile țării, Georgescu a susținut că principala resursă a României nu este reprezentată de petrol, gaze sau aur, ci de oameni și de educație. El a menționat însă și existența unor resurse naturale semnificative, precum solul fertil, apa și potențialul agricol.
Referindu-se la faptul că o parte importantă din resursele energetice sunt concesionate unor companii străine, fostul candidat a afirmat că statul român ar trebui să recâștige controlul asupra acestora.
El a precizat că vede posibilă o renegociere a actualei situații, în care partenerii externi ar putea fi invitați să colaboreze, însă cu menținerea unei poziții majoritare românești în deciziile strategice. Georgescu a evitat detaliile, motivând că astfel de subiecte trebuie tratate cu prudență.
REPORTER: România este o țară bogată: petrol, gaze, aur…
CĂLIN GEORGESCU: Cea mai mare bogăție a României sunt românii și educația. Asta e pe primul loc. Avem și resurse naturale, pământ fertil, apă, sol agricol foarte bun…
REPORTER: Ca în multe țări est-europene, mare parte din aceste resurse – petrol, gaze – sunt controlate de companii străine. V-ați imagina o renegociere a acestui statut, astfel încât statul sau companiile românești să recapete controlul?
CĂLIN GEORGESCU: Desigur.
REPORTER: Cum?
CĂLIN GEORGESCU: Despre asta nu pot vorbi în detaliu acum. Nu ar fi înțelept. Ținta noastră este să deținem controlul asupra bogățiilor și să invităm străinii să coopereze cu noi – dar noi să fim majoritari, noi să decidem ce se întâmplă cu resursele noastre. Nu ne putem vinde pe noi înșine. Asta s-a întâmplat în ultimii 35 de ani. A venit timpul schimbării.
Nu doar în România, ci și în Slovacia și în alte țări. Toată lumea așteaptă schimbarea. România ar putea fi un exemplu.
REPORTER: Petrolul și gazele românești sunt cele mai apropiate resurse de Europa Centrală. Cine le controlează acum?
CĂLIN GEORGESCU: O companie austriacă.
REPORTER: Se spune că zăcămintele sunt mai mari decât se crezuse inițial. Ați îndrăzni să redeschideți discuția privind proprietatea?
CĂLIN GEORGESCU: Totul este posibil dacă iubești cu adevărat țara.
Cooperarea regională București–Bratislava–Budapesta–Belgrad
Georgescu a vorbit și despre relațiile istorice dintre România și Slovacia, amintind sacrificiul militarilor români din Al Doilea Război Mondial și decizia României de a nu participa la intervenția militară din 1968 în Cehoslovacia.
El a propus o cooperare mai strânsă între capitalele din Europa Centrală și de Sud-Est, evidențiind potențialul economic al unei regiuni cu aproximativ 40 de milioane de locuitori, capabilă de integrare în industrie, agricultură, transport și tehnologie.
REPORTER: Cândva eram mai apropiați. Slovacia și România au împărțit chiar și graniță comună. Ne amintim de soldații români căzuți la eliberarea Slovaciei în al Doilea Război Mondial…
CĂLIN GEORGESCU: Peste 10.000 de români au murit pe teritoriul Slovaciei. Este important, ne leagă. (În realitate, numărul total al militarilor români căzuți pe teritoriul actual al Slovaciei este de peste 33.000 – n.red.)
Și ne amintim că România nu a participat la invazia din 1968 împotriva Cehoslovaciei. Asta spune ceva despre demnitatea noastră, despre respectul nostru pentru libertatea altora.
În România trăiește și o minoritate slovacă, încă un element care ne apropie.
Prea mult timp ne-am uitat doar spre Vest sau Est. Ar trebui să ne uităm mai mult unii la alții. Avem nevoie de mai multă cooperare între București, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
Acest „cerc al celor patru B” are un potențial de circa 40 de milioane de oameni. Integrarea economică – industrie, agricultură, tehnologie, transport – ar ajuta întreaga regiune.
Comunismul, globalismul și ideea de sistem aflat la final
Georgescu a caracterizat perioada actuală ca una de tranziție profundă, marcată de epuizarea vechiului sistem. El a asociat acest sistem atât cu moștenirea comunismului, cât și cu actualul model globalist, despre care consideră că și-a atins limitele.
El a invocat schimbările politice din mai multe state europene și a susținut că dimensiunea spirituală este esențială pentru funcționarea democrației, inclusiv în România, unde credința ortodoxă are un rol central în identitatea națională.
REPORTER: În noiembrie–decembrie marcăm căderea comunismului. Au trecut 36 de ani. Cum ați descrie epoca în care trăim?
CĂLIN GEORGESCU: Experiență. În campanie am înțeles că nu trebuie doar să judecăm, ci să acționăm. Să nu mai vedem doar partea goală a paharului, ci și pe cea plină. Comunismul a lăsat răni, trebuie să mergem mai departe.
Avem o singură planetă. Ea poate satisface nevoile noastre, dar nu și lăcomia noastră. Experiența ultimilor ani arată că a venit timpul pentru un mare salt. Sistemul vechi se apropie de final.
REPORTER: Prin „sistem vechi” vă referiți la…?
CĂLIN GEORGESCU: La comunism și la sistemul globalist actual.
REPORTER: Îl considerați deja „sistem vechi”?
CĂLIN GEORGESCU: Da. Pentru mine e clar. E suficient să ne uităm în jur, să vedem ce se întâmplă. Schimbările din Polonia, Ungaria, Olanda, Cehia, Slovacia… A venit vremea schimbării.
Václav Klaus spune că lucrurile sunt grave, ideologia a revenit în forță, sistemul nu funcționează, dar nu știm „în ce an al comunismului” suntem – metaforic: anii ’50, ’60, ’80. Havel spunea că nu poate exista democrație fără un sens al dimensiunii spirituale. Fără spirit nu există democrație.
Pentru noi, în România, credința ortodoxă e esențială. Trebuie să înțelegem spiritul vremii. Legătura dintre spiritualitate și democrație este puternică.
