Este oficial. Românii preferă acest tip de produse. Despre ce alimente este vorba

Se pare că românii preferă mai mult alimentele de origine vetală, decât cele de origine animală. Potrivit unei cercetări realizate de Institutul Naţional de Statistică, în 2018 s-au consumat produse vegetale în proporţie de 60,1% şi produse animale în proporție de 39,9%.

Cercetarea statistică a fost numită „Disponibilităţile de consum ale populaţiei în anul 2018”, și potrivit acesteia, cele mai mari ponderi în consumul mediu net zilnic pe cap de locuitor le-au avut laptele şi produsele din lapte (30,6%), legumele şi produsele din legume (17,0%), cerealele şi produsele din cereale (16,1%), fructele şi produsele din fructe (10,6%), cartofii (9,5%) şi carnea şi produsele din carne (7,2%); aceste şase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

În anul 2018, o persoană a consumat, în medie pe zi, 2.315 grame alimente, mai mult cu 85 grame faţă de anul precedent, din care: 1.391 grame (+57 grame faţă de anul precedent) alimente de origine vegetală şi 924 grame alimente de origine animală (+28 grame faţă de anul precedent).

 

Caloriile contează

Conform INS, calitatea consumului mediu net zilnic este evidenţiată prin conţinutul în calorii şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Pentru realizarea funcţiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide şi lipide, proteinele având un rol deosebit în creştere. Conform unor studii referitoare la nutriţie, proporţia substanţelor nutritive într-o raţie
calorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de: 10 – 15% (13% în medie) proteine; 25 – 30% (28% în medie) lipide; 55 – 65% (60% în medie) glucide.

Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2018 poate fi considerat echilibrat şi s-a situat: – peste medie la proteine; proporţia caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%; peste medie la lipide, depăşind uşor limita superioară; proporţia caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 30,9%; sub medie la glucide; proporţia caloriilor provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,5%.

 

Ce produse preferă românii

Studiul arată că, în 2018, comparativ cu 2017, consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat atât scăderi, cât şi creşteri la grupele de produse de origine vegetală. Astfel, consumul mediu anual de cereale şi produse din cereale (în echivalent boabe) pe locuitor, a înregistrat o scădere de 2,8 kg, faţă de anul precedent. Atât consumul mediu anual de grâu şi secară şi produse din grâu şi secară (în echivalent boabe) pe locuitor, cât şi consumul mediu anual de porumb şi produse din porumb (în echivalent boabe) pe locuitor, au înregistrat scăderi de 1,4 kg, respectiv de 1,3 kg.

Comparativ cu anul precedent, consumul mediu anual de orez, pe locuitor, a scăzut cu 0,1 kg. Consumul mediu anual de legume, produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni, pe locuitor, a înregistrat o creştere, de 14,4 kg, faţă de anul precedent. Această evoluţie s-a datorat creşterii consumurilor medii anuale pe locuitor de: tomate (+3,8 kg), ceapă uscată (+2,8 kg), varză (+1,9 kg), leguminoase boabe (+1,7 kg), pepeni (+1,3 kg), alte legume (+1,3 kg), rădăcinoase comestibile (+1,1 kg), castraveţi (+0,8 kg), ardei (+0,7 kg) şi usturoi uscat (+0,1 kg). S-au înregistrat scăderi ale consumurilor medii anuale, pe locuitor la: mazăre verde (-0,7 kg) şi fasole verde (-0,4 kg).

Consumul mediu anual de cartofi, pe locuitor, a scăzut cu 1,1 kg în 2018, comparativ cu anul precedent. Consumul mediu anual de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+14,7 kg) în 2018, comparativ cu anul precedent, în principal datorită creşterii consumului mediu anual pe locuitor, de mere (+5,4 kg), prune (+2,3 kg), diverse fructe indigene (+2,0 kg), cireşe-vişine (+1,7 kg) şi struguri (+0,6 kg). Scăderi ale consumului mediu anual pe locuitor s-au înregistrat la piersici-nectarine (-1,2 kg).

Consumul mediu anual al tuturor componentelor grupei diverse fructe indigene (nuci, caise-zarzăre, pere şi alte fructe indigene) a fost în creştere. La categoria fructe meridionale şi exotice faţă de anul precedent s-au înregistrat creşteri la consumul mediu anual, pe locuitor, cu 3,9 kg

În ceea ce priveşte consumul mediu anual de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) pe locuitor, acesta a scăzut cu 0,3 kg în anul 2018 comparativ cu anul 2017. Consumul mediu anual de grăsimi vegetale, pe locuitor, a scăzut comparativ cu anul precedent.

Consumul mediu anual de uleiuri vegetale, pe locuitor, a crescut cu 0,2 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent, iar consumul mediu anual de margarină, pe locuitor, a scăzut cu 0,7 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent.

De asemenea, consumul mediu anual de produse de origine animală, pe locuitor, a înregistrat atât creşteri, cât şi scăderi la majoritatea componentelor. Consumul mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile (în echivalent carne proaspătă), pe locuitor, a crescut cu 5,2 kg.

Evoluţia componentelor consumului mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile se prezintă astfel: s-au înregistrat creşteri ale consumurilor medii anuale, pe locuitor, la carne şi produse din carne de porcine (+2,2 kg), de pasăre (+2,0 kg), de bovine (+0,3 kg) şi la alte feluri de carne (+1,0 kg). Scăderi s-au înregistrat la consumul mediu anual, pe locuitor, de organe comestibile (-0,2 kg) şi la cel de carne şi produse din carne de ovine – caprine (-0,1 kg). Consumul mediu anual, pe locuitor, de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) a crescut cu 0,4 kg faţă de anul 2017.

Consumul mediu anual, pe locuitor, de lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt) a crescut cu 6,7 litri în anul 2018. Consumul mediu anual, pe locuitor, de ouă a scăzut cu 19 bucăţi faţă de anul precedent.