Ce nu avem voie să facem în Joia Mare și ce alimente sunt interzise pentru consum?

În Joia Mare ni se aminteşte cum Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor, fiind îndemnaţi la smerenie. Tot în aceată zi se vopsesc ouăle roșii, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca şi cozonacul.

După ce luni şi marţi, atenţia creştinilor a fost concentrată asupra ultimelor învăţături ale lui Iisus Hristos înainte de răstigire, iar miercuri, Mântuitorul a fost vândut fariseilor şi cărturarilor pentru 30 de arginţi, de către un apropiat, care voia să-l ucidă (de aici miercuri fiind declarată zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit), în Joia Mare sunt prăznuite patru lucruri: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

Joia Mare este o sărbătoare ce ne amintește patru evenimente din viața lui Iisus Hristos

Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite in viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.

Spălarea are caracter purificator – Iisus i-a curățat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest este arătată smerenia. Ritualul a precedat Cinei cea de taină.

Cina cea de taină este momentul când Iisus prin folosirea vinului şi a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit.

La slujba din Joia mare sunt citite cele 12 evanghelii al patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Tradiţia spune că din acest moment nu se mai bat clopotele ci doar toaca.

Tradiții și obiceiuri. Joia Mare din Săptămâna Patimilor

Conform tradiției, în joia mare se vopsesc ouăle şi se pregătesc cozonacii şi pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbăta Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile si puii aveau sa fie păziţi de păsările prădătoare peste vară.

Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi.

În Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna şi nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare, potrivit obiceiurilor strămoşeşti.

Săptămâna de dinaintea Învierii lui Iisus reprezintă o perioadă de smerenie și curățare spirituală pentru credincioși. În Săptămâna Mare preoții îndeamnă la post, rugăciune și la spovedanie. De asemenea, caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile.

Săptămâna Mare, denumită și Săptămâna Sfântă sau Săptămâna Patimilor, în creștinism reprezintă ultima săptămână a Postului Mare și săptămâna de dinainte de Paște. Săptămâna Patimilor reprezintă perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare inclusiv.

Săptămâna Mare nu trebuie confundată cu Săptămâna Luminată, care reprezintă prima săptămână de după Postul Paștelui. În tradiția ortodoxă, Săptămâna Mare începe cu Sâmbăta lui Lazăr, ziua de dinainte de Duminica Floriilor.