Proiect de lege în Congresul SUA: Despăgubiri de minimum 500.000 de dolari pentru americanii reținuți ilegal de agenții ICE

Cetățenii americani reținuți sau arestați ilegal în timpul operațiunilor de imigrație ar putea primi despăgubiri de cel puțin 500.000 de dolari, potrivit unui proiect de lege depus în Congresul Statelor Unite. Suma ar crește cu 100.000 de dolari pentru fiecare zi suplimentară de detenție, după prima zi. Inițiativa apare pe fondul controverselor privind operațiunile desfășurate în timpul campaniei de deportări a administrației Donald Trump, însă autoritățile federale resping acuzațiile că ar aresta și deporta cetățeni americani.

Despăgubiri de 500.000 de dolari pentru prima zi de detenție și câte 100.000 de dolari pentru zilele următoare

Proiectul legislativ, intitulat „Justice for Citizens Wrongfully Detained by ICE Act”, a fost prezentat de Teresa Leger Fernández, reprezentantă democrată din statul New Mexico.

Potrivit Newsweek, la momentul relatării, singura persoană care susținea oficial inițiativa în calitate de co-sponsor era Bonnie Watson Coleman, democrată din New Jersey.

Propunerea urmărește să creeze o procedură juridică specială prin care cetățenii americani să poată solicita despăgubiri atunci când sunt arestați sau reținuți fără mandat ori fără existența unei cauze probabile de către agenții federali pentru imigrație sau alți ofițeri care aplică legislația în domeniu.

Prevederile ar urma să se aplice incidentelor produse începând cu 20 ianuarie 2025.

Dacă o instanță ar constata că reclamantul a fost reținut ilegal și i-ar da câștig de cauză, acesta ar primi 500.000 de dolari pentru prima zi de detenție.

Pentru fiecare zi suplimentară petrecută în custodie, despăgubirea ar crește cu încă 100.000 de dolari.

Astfel, în cazul unei detenții de cinci zile, suma prevăzută de proiect ar ajunge la 900.000 de dolari.

La aceste despăgubiri s-ar putea adăuga cheltuielile rezonabile pentru asistența juridică și costurile judiciare.

De asemenea, sumele acordate în baza noii legi nu ar exclude eventualele compensații pe care persoanele afectate le-ar putea obține prin alte proceduri legale.

Agenții federali nu ar mai putea invoca anumite forme de imunitate în instanță

Proiectul legislativ nu se limitează la stabilirea unor despăgubiri minime pentru persoanele reținute ilegal.

Acesta propune și modificări importante privind răspunderea juridică a agenților federali implicați în operațiunile de aplicare a legislației privind imigrația.

Potrivit inițiativei, agenții Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal al Statelor Unite (ICE), precum și ceilalți ofițeri vizați, nu ar putea invoca imunitatea absolută sau imunitatea calificată pentru a evita răspunderea în procesele intentate în baza noii legi.

Totodată, propunerea ar elimina, pentru aceste acțiuni, protecția de care beneficiază guvernul federal prin principiul imunității suverane.

Cetățenii americani care consideră că au fost reținuți ilegal ar avea la dispoziție până la cinci ani pentru a introduce o acțiune în justiție.

În prezent, persoanele care au fost reținute în mod nelegal de agenții pentru imigrație pot solicita despăgubiri în anumite circumstanțe.

Obținerea acestora poate fi însă dificilă din cauza limitărilor juridice și a protecțiilor aplicabile funcționarilor federali. Legislația actuală nu garantează o sumă minimă pentru detenția ilegală.

Peste 500 de cetățeni americani ar fi fost reținuți de agenții pentru imigrație

Inițiativa a fost depusă după apariția mai multor cazuri controversate privind cetățeni americani ajunși în custodia autorităților pentru imigrație.

Newsweek citează o investigație realizată de ProPublica, potrivit căreia 506 cetățeni americani au fost reținuți de agenți pentru imigrație de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Teresa Leger Fernández susține că noua lege ar permite atât despăgubirea persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate, cât și tragerea la răspundere a agenților implicați.

„ICE nu poate să-ți calce drepturile în picioare și apoi să plece fără consecințe”, a declarat parlamentara democrată, potrivit Newsweek.

Aceasta a criticat posibilitatea ca agenții federali să acționeze ca și cum ar avea „permisiunea de a încălca Constituția”.

Departamentul pentru Securitate Internă respinge acuzațiile privind arestarea și deportarea cetățenilor americani

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) contestă acuzațiile referitoare la modul în care sunt desfășurate operațiunile ICE.

Un purtător de cuvânt al instituției a respins afirmațiile potrivit cărora agenții pentru imigrație ar aresta și deporta cetățeni americani.

„Acuzațiile potrivit cărora ICE arestează și deportează cetățeni americani sunt FALSE”, a transmis reprezentantul DHS.

Instituția susține că persoanele în cazul cărora există o suspiciune rezonabilă pot fi oprite și chestionate pentru o perioadă scurtă.

Potrivit departamentului, dacă se stabilește că persoanele respective sunt cetățeni americani, acestea sunt eliberate imediat.

DHS afirmă, de asemenea, că cetățenii americani pot fi arestați atunci când împiedică activitatea forțelor de ordine.

Persoanele care reprezintă un pericol pentru agenți sau pentru public pot fi reținute până când situația devine sigură, potrivit explicațiilor oferite de instituție.

Departamentul precizează că respectă dreptul oamenilor de a observa operațiunile ICE și de a-și exprima opiniile, dar avertizează că obstrucționarea activității agenților federali sau agresarea acestora constituie infracțiuni.

Proiectul a ajuns în Congres, dar adoptarea sa rămâne incertă

Inițiativa legislativă a fost depusă pe 15 octombrie și trimisă Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților.

Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să parcurgă procedurile legislative din Congresul Statelor Unite.

Perspectivele de adoptare sunt însă dificile în condițiile în care republicanii controlează Congresul.

Democrații au prezentat anterior și alte propuneri legislative destinate limitării puterilor ICE, însă acestea au avut șanse reduse de adoptare.

Alegerile pentru Congres, programate pentru 3 noiembrie, ar putea modifica raportul de forțe politice din Camera Reprezentanților și Senat.

Actualul proiect trebuie însă adoptat înainte de încheierea celui de-al 119-lea Congres pentru a putea produce efecte în forma sa actuală.

În caz contrar, inițiativa ar trebui reintrodusă în legislatura următoare.