Donald Trump a impus sancțiuni Curții Penale Internaționale. Decizia vine la câteva ore după ce o fostă judecătoare a instituției a câștigat Premiul Nobel pentru Pace

Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat vineri sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), într-o nouă etapă a demersurilor Washingtonului de a proteja interesele Statelor Unite în raport cu jurisdicția tribunalului. Decizia a fost comunicată la câteva ore după ce Navi Pillay, fostă judecătoare a instanței, a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2026.

Donald Trump impune sancțiuni Curții Penale Internaționale

Adjuncta procurorului CPI, Nazhat Shameem Khan, a criticat măsurile și a transmis că instituția își va continua activitatea. În același timp, administrația americană a precizat că sancțiunile au fost concepute astfel încât să ofere Curții și statelor membre posibilitatea de a identifica o soluție la preocupările exprimate de Washington.

Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a judeca persoane acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Statele Unite au contestat în repetate rânduri anumite acțiuni ale instituției, în special în situațiile care implică oficiali israelieni și cetățeni americani, scrie Reuters.

Washingtonul a criticat mandatele de arestare emise de CPI pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv al premierului Benjamin Netanyahu. Un alt punct de dispută a fost o investigație privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, pe care Curtea a închis-o între timp.

Administrația Donald Trump a susținut că Statele Unite nu pot accepta ca cetățenii americani să fie supuși jurisdicției Curții în condițiile contestate de Washington. Secretarul de stat Marco Rubio a explicat că măsurile urmăresc să întrerupă tranzacțiile cu instituția și să limiteze accesul acesteia la resurse.

Sancțiunile anunțate vineri pot avea o arie de aplicare mai largă decât cele adoptate anterior, deoarece ar putea viza și companiile care furnizează servicii Curții Penale Internaționale.

SUA au prevăzut excepții pentru anumite tranzacții

La scurt timp după anunțarea sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei SUA a emis patru licențe generale care permit desfășurarea anumitor tranzacții. Excepțiile vizează servicii de telecomunicații ale CPI, operațiuni legate de software, plăți pentru pensii și tranzacții asociate persoanelor deținute de instituție.

În mod obișnuit, sancțiunile americane pot restricționa activitatea companiilor cu sediul în Statele Unite în raport cu organizația vizată. Aplicarea unor asemenea măsuri poate determina băncile să închidă conturi, companiile de asigurări să înceteze acoperirea, iar furnizorii de software să suspende colaborarea.

Administrația Trump a mai impus sancțiuni unor oficiali ai Curții în timpul primului mandat prezidențial. Aceste măsuri au fost revocate în timpul administrației Joe Biden. După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni la doar câteva zile de la începutul celui de-al doilea mandat.

Curtea Penală Internațională își pregătește infrastructura pentru sancțiuni

Oficialii CPI s-au pregătit timp de mai multe luni pentru posibilitatea ca măsurile americane să vizeze direct instituția. Printre acțiunile întreprinse se numără înlocuirea programelor Microsoft de pe calculatoarele de serviciu cu alternative open-source, precum și stabilirea unor noi aranjamente pentru serviciile bancare și asigurările de sănătate.

La începutul săptămânii, grefierul Curții, Osvaldo Zavala Giler, a cerut Uniunii Europene să fie pregătită să folosească așa-numitul mecanism de blocare. Acesta poate proteja statele europene împotriva efectelor extrateritoriale ale sancțiunilor adoptate de alte țări.

Curtea Penală Internațională are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și toate statele membre NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei. Instituția are sediul în Țările de Jos, stat membru al UE și NATO, și a beneficiat în trecut de sprijin public din partea mai multor țări, inclusiv a unor aliați importanți ai Washingtonului.

Donald Trump cere negocieri și o soluție pentru preocupările SUA

Secretarul de stat Marco Rubio a explicat că Washingtonul a amânat impunerea sancțiunilor în speranța că instituția și statele care au aderat la Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, vor aborda preocupările americane. Potrivit administrației SUA, aceste demersuri nu au dus la o soluție.

Rubio a precizat că sancțiunile au fost concepute pentru a le oferi statelor membre posibilitatea de a negocia și de a prezenta o propunere care să răspundă preocupărilor Statelor Unite. Washingtonul a avertizat că va ajusta măsurile în funcție de rezultatul acestor eforturi.

Administrația americană le solicită aliaților să contribuie la găsirea unei soluții, în condițiile în care multe dintre aceste țări sunt membre ale Curții și se bazează pe militarii americani pentru apărarea lor. Poziția Washingtonului este că divergențele privind competențele instituției trebuie rezolvate pentru a evita continuarea escaladării.

Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace

Anunțul privind sancțiunile americane a fost făcut în aceeași zi în care jurista sud-africană Navi Pillay a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2026. Aceasta a fost judecătoare în Camera de Apel a Curții Penale Internaționale în perioada 2003-2008.

Comitetul Nobel a explicat că premierea sa urmărește să atragă atenția asupra rolului dreptului internațional într-un moment în care judecătorii și instituțiile juridice internaționale se confruntă cu presiuni politice. Potrivit comitetului, un sistem juridic internațional în care autorii crimelor de război sunt trași la răspundere, iar victimele abuzurilor beneficiază de dreptate, reprezintă o condiție prealabilă pentru o lume pașnică.