Comerțul mondial atinge noi recorduri, dar scumpirea energiei schimbă regulile. Cine resimte cel mai mult efectele

Comerțul mondial atinge noi recorduri, dar scumpirea energiei schimbă regulile. Cine resimte cel mai mult efectele

SURSA FOTO: Dreamstime- România are aproape 31% din PIB în economia subterană

Publicat de Hendrik Antonia la 9 octombrie 2026, 16:52

Economia mondială ar urma să înregistreze o creștere de 2,6% în 2026, comparativ cu avansul de 2,9% consemnat anul trecut, potrivit raportului CNUCED privind comerțul și dezvoltarea 2026: geoeconomia dezvoltării, prezentat la Geneva.

Comerțul dintre China și SUA scade cu peste 20%. Cum se schimbă harta economiei mondiale

Estimările indică, în același timp, o creștere de aproximativ 4% a comerțului cu bunuri și servicii la prețuri constante. Pentru economiile în curs de dezvoltare, ritmul de creștere ar urma să încetinească la 4% în acest an, de la 4,7% în 2025.

Comerțul mondial a atins un nivel record în 2025, când valoarea schimburilor internaționale a ajuns la 35.000 de miliarde de dolari. În 2026, creșterea valorii comerțului este susținută de majorarea prețurilor, pe fondul șocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu.

Relațiile comerciale internaționale trec printr-o perioadă de reconfigurare. Schimburile comerciale dintre China și Statele Unite au scăzut cu peste 20% față de nivelul din 2024, în timp ce Asia de Est și-a extins comerțul atât cu China, cât și cu America de Nord. În paralel, controalele la export, verificările investițiilor și cerințele impuse lanțurilor de aprovizionare îngreunează accesul noilor participanți pe piețele sectoarelor strategice.

Raportul UNCTAD arată că guvernele recurg tot mai des la politici industriale, comerciale, financiare și tehnologice pentru a-și susține obiectivele economice și de securitate națională. Accesul la piețele internaționale și posibilitatea de a trece la activități cu valoare adăugată mai mare sunt influențate tot mai mult de tehnologie, finanțe și evoluțiile geopolitice.

Asia susține creșterea globală, dar recuperarea decalajelor devine mai dificilă

Asia ar urma să contribuie cu 59% la creșterea economiei mondiale în 2026, potrivit estimărilor prezentate în raport. India este așteptată să înregistreze un avans economic de 7,3%, China, de 4,5%, iar Indonezia, de 5,2%. Alte economii din regiune sunt, de asemenea, estimate să consemneze ritmuri ridicate de creștere: Kârgâzstanul, 8,8%, Mongolia, 7%, Tadjikistanul, 6,6%, Uzbekistanul, 7,9%, și Vietnamul, 7,8%.

Unele economii asiatice în curs de dezvoltare continuă să reducă diferențele de venituri față de țările avansate. În schimb, în majoritatea economiilor în curs de dezvoltare, procesul de convergență a stagnat începând de la mijlocul anilor 2010. Potrivit raportului, modelul de dezvoltare industrială care a contribuit semnificativ la ascensiunea Asiei devine mai dificil de replicat de către alte state.

Asia de Est ocupă o poziție importantă în extinderea industriei semiconductorilor și a producției de calculatoare avansate. Produsele asociate inteligenței artificiale au devenit un factor major de impulsionare a comerțului cu mărfuri, însă creșterea acestui sector nu se traduce automat prin beneficii economice distribuite pe scară largă.

Un studiu de caz inclus în raport, referitor la un rack de server avansat bazat pe inteligență artificială, ilustrează distribuția valorii adăugate de-a lungul lanțului de aprovizionare. Profiturile după impozitare reprezintă 68% din valoarea adăugată care poate fi urmărită, în timp ce ponderea revenită lucrătorilor este mai mică de 15%.

Economiile dezvoltate atrag majoritatea investițiilor în sectoare strategice

În perioada 2020-2025, economiile dezvoltate au concentrat aproximativ 70% din valoarea proiectelor de investiții greenfield anunțate în sectoare strategice cu valoare adăugată ridicată. Datele prezentate de UNCTAD includ investițiile în semiconductori, tehnologii pentru tranziția energetică și infrastructură destinată inteligenței artificiale.

Economiile în curs de dezvoltare dețin o poziție de lider doar în domeniul mineralelor critice și al materialelor strategice, unde reprezintă 60% din noile investiții străine directe. Raportul evidențiază astfel diferențele dintre regiunile lumii în ceea ce privește atragerea capitalului destinat industriilor cu valoare adăugată ridicată.

Un exemplu relevant este cel al Africii, care asigură cea mai mare parte a extracției mondiale de cobalt, dar păstrează mai puțin de 1% din valoare de-a lungul lanțurilor de aprovizionare asociate economiei verzi. Datele evidențiază diferența dintre deținerea resurselor naturale și capacitatea de a obține beneficii economice mai mari prin prelucrarea și valorificarea acestora.

Potrivit raportului, accesul la segmentele cu valoare adăugată ridicată rămâne o provocare pentru numeroase economii în curs de dezvoltare. Specializarea industrială, capacitatea tehnologică și atragerea investițiilor sunt elemente importante pentru participarea la lanțurile valorice globale.

tarife vamale SUA China
SURSA FOTO: Dreamstime

Scumpirea energiei amplifică presiunile economice și financiare

Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere puternică a prețului petrolului Brent, de la aproximativ 70 de dolari la peste 110 dolari pe baril în săptămânile care au urmat izbucnirii acestuia. Majorarea costurilor energetice afectează în special economiile în curs de dezvoltare dependente de importuri și gospodăriile cu venituri reduse.

Presiunile generate de prețurile mai mari la energie se suprapun peste costurile ridicate ale împrumuturilor și volatilitatea fluxurilor de capital. Potrivit raportului, aceste fluxuri s-au dublat de la începutul conflictului, ceea ce amplifică incertitudinile de pe piețele financiare.

Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale generează, la rândul său, riscuri pentru stabilitatea financiară. UNCTAD atrage atenția că piețele devin mai expuse evoluțiilor unui număr restrâns de companii, ceea ce poate accentua vulnerabilitățile asociate concentrării investițiilor și a valorii de piață.

În același timp, asistența oficială pentru dezvoltare, o sursă esențială de finanțare pentru țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare, este estimată să scadă cu aproape 7% în 2026. Dacă prognoza se confirmă, aceasta ar fi a treia reducere anuală consecutivă.

Diversificarea energetică și politicile industriale, printre prioritățile economiilor în curs de dezvoltare

Raportul evidențiază necesitatea diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a consolidării capacităților interne de producție. Din 2024, energia regenerabilă a fost mai ieftină decât cea mai ieftină alternativă nouă bazată pe combustibili fosili în peste 90% dintre cazurile analizate, potrivit documentului.

Dezvoltarea surselor regenerabile interne, acolo unde există condițiile necesare, poate reduce dependența de combustibilii fosili importați. UNCTAD susține, de asemenea, că măsurile destinate eliminării constrângerilor din aprovizionarea cu energie și din lanțurile de furnizare pot combate mai eficient inflația provocată de problemele de ofertă decât înăsprirea generalizată a politicilor monetare și fiscale.

Pe măsură ce producția devine mai specializată sub influența tensiunilor geopolitice, integrarea economică se dezvoltă tot mai mult în jurul unor sectoare specifice. Această tendință poate permite mai multor economii cu influență regională din Sudul Global să își consolideze avantajele în anumite domenii, păstrând, în același timp, legături economice și financiare cu mai mulți parteneri.

UNCTAD recomandă coordonarea politicilor industriale, financiare și tehnologice, inclusiv prin corelarea investițiilor străine cu activitatea furnizorilor locali și prin creșterea valorii adăugate generate pe plan intern. Aceste direcții vizează consolidarea participării economiilor în curs de dezvoltare la lanțurile valorice internaționale.

Cooperarea regională capătă importanță în Sudul Global

Acordurile comerciale regionale pot contribui la extinderea piețelor, diminuarea costurilor tranzacțiilor și intensificarea cooperării în domeniul reglementărilor. Zona de Liber Schimb Continentală Africană leagă integrarea piețelor de diversificarea economică și de dezvoltarea lanțurilor valorice regionale.

Un alt instrument este Sistemul Panafrican de Plăți și Decontări, care urmărește să conecteze 42 de monede africane pentru a reduce barierele asociate plăților transfrontaliere. Inițiativa face parte din eforturile de consolidare a legăturilor comerciale și financiare între economiile continentului.

Pedro Manuel Moreno, secretarul general interimar al UNCTAD, a subliniat rolul tot mai important al cooperării regionale și al integrării financiare în economiile emergente: „Economiile în ascensiune din Sudul Global devin ancore regionale, extinzând integrarea comercială la noi inițiative financiare. Acest lucru funcționează cel mai bine alături de un sistem comercial multilateral care pune în centrul său nediscriminarea și tratamentul special și diferențiat.”

Informații articol
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.