China își apără politica valutară. Europa cere ajustarea cursului de schimb al yuanului

China a respins acuzațiile privind menținerea artificială a yuanului la un nivel scăzut, în timp ce Uniunea Europeană cere o monedă mai puternică pentru reducerea dezechilibrului comercial. Disputa are loc la Beijing, pe fondul excedentului comercial chinez de 1.200 de miliarde de dolari în 2025 și al temerilor europene privind concurența industrială.

China își apără politica valutară, în timp ce Europa cere un yuan mai puternic

China a respins joi criticile internaționale privind politica sa valutară, susținând că nu a urmărit niciodată devalorizarea competitivă a yuanului. Reacția vine în contextul în care oficialii europeni solicită consolidarea monedei chineze pentru a reduce excedentul comercial record al țării și creșterea puternică a exporturilor sale.

Pe măsură ce excedentul comercial al Chinei continuă să crească, liderii europeni și-au intensificat apelurile pentru un yuan mai puternic, temându-se de un nou val de importuri chinezești care ar putea afecta industria europeană, fenomen descris drept un posibil „șoc China 2.0”.

Într-o declarație detaliată privind politica valutară, Banca Populară a Chinei (PBOC) a respins acuzațiile potrivit cărora Beijingul ar menține în mod artificial yuanul la un nivel scăzut pentru a obține avantaje comerciale. Poziția instituției a fost exprimată în timp ce comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, se află la Beijing pentru discuții privind reducerea deficitului comercial al Uniunii Europene în relația cu China.

Banca centrală chineză a precizat că țara nu are nevoie și nici nu intenționează să obțină avantaje comerciale prin devalorizarea monedei și că nu a recurs niciodată la o astfel de strategie. Instituția a susținut, de asemenea, că atribuirea pierderii competitivității industriale interne, a slăbirii disciplinei fiscale și financiare și a problemelor structurale complexe exclusiv cursurilor de schimb ale altor state reprezintă o modalitate de evitare a responsabilității pentru propriile ajustări economice.

China a înregistrat în 2025 un excedent comercial record, de aproape 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 6% din produsul intern brut (PIB). Analiștii estimează că exporturile de produse avansate tehnologic, inclusiv cele asociate inteligenței artificiale, vor contribui la menținerea unui excedent ridicat și în acest an.

Potrivit Băncii Populare a Chinei, performanța comercială a țării se bazează pe competitivitatea industriilor sale pe piețele internaționale. Instituția a argumentat că, din punct de vedere istoric, economiile cu excedente comerciale importante au fost cele care au beneficiat de sectoare de producție puternice.

În iunie, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a solicitat liderilor mondiali să discute despre subevaluarea monedei chineze, considerând acest subiect parte a dezechilibrelor care amenință economia globală.

Uniunea Europeană este preocupată de dezechilibrul comercial cu China, care a ajuns la 360,6 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 404 miliarde de dolari, potrivit datelor comunitare. Valoarea a fost cu 15% mai mare decât în anul precedent.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a estimat că yuanul este subevaluat cu 25% până la 30% și a cerut inițierea unui dialog cu Beijingul privind politica monetară.

În august, Goldman Sachs a afirmat că yuanul este subevaluat cu cel puțin 20%, potrivit unora dintre modelele sale de evaluare. Banca a argumentat că o monedă chineză mai puternică ar putea contribui la reducerea excedentelor comerciale și de cont curent ale țării, diminuând totodată presiunile protecționiste exercitate de partenerii comerciali ai Chinei.

Banca Populară a Chinei a respins însă ideea că estimările obținute prin modele de evaluare, luate separat, ar demonstra subevaluarea yuanului. Instituția a subliniat că ratele de schimb valutar sunt influențate de o multitudine de factori economici și financiari.

China susține că piața determină cursul de schimb al yuanului

Yuanul s-a apreciat cu aproximativ 4% față de dolar în acest an, în pofida diferenței tot mai mari dintre randamentele din SUA și China.

Banca Populară a Chinei (PBOC) a precizat că moneda chineză s-a apreciat cu aproximativ 23% față de dolar de la reforma cursului de schimb din 2005, când un dolar valora 8,27 yuani, comparativ cu aproximativ 6,7 yuani în prezent.

Instituția a avertizat că evoluția viitoare a yuanului rămâne incertă, întrucât moneda este influențată atât de factori care favorizează aprecierea, cât și de factori care exercită presiuni în sensul deprecierii.

Banca centrală a susținut că piața joacă un rol decisiv în stabilirea cursului de schimb și a precizat că nu fixează în avans niveluri-țintă pentru acesta și nici nu intervine pentru a modifica tendințele pe termen lung. Totodată, instituția a afirmat că menține flexibilitatea cursului de schimb și permite fluctuațiile în ambele sensuri.

Începând din 2027, China va transmite Fondului Monetar Internațional (FMI) date suplimentare privind piața valutară, a mai anunțat banca centrală.

În ceea ce privește planul economic pentru perioada 2026-2030, PBOC a precizat că autoritățile chineze vor adopta un model de creștere bazat pe cererea internă. Strategia va urmări stimularea consumului, extinderea investițiilor eficiente și aprofundarea deschiderii economiei către exterior, cu scopul de a consolida economia internă și de a contribui la o economie globală mai echilibrată.