Semnal îngrijorător pentru Europa. Ce s-ar putea întâmpla dacă vine o iarnă severă

Uniunea Europeană ar putea intra în sezonul rece cu o marjă redusă de siguranță în privința aprovizionării cu gaze, în condițiile în care rezervele sunt mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Ce ar putea lovi Europa în această iarnă. Avertismentul transmis înainte de sezonul rece

Un raport al operatorilor europeni de transport al gazelor avertizează că o perioadă severă de frig ar putea genera un deficit cuprins între 12% și 15% din cererea de gaze.

Documentul, publicat joi de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sistem de Transport pentru Gaze (ENTSOG), analizează perspectivele aprovizionării pentru iarnă în două scenarii care presupun lipsa gazelor rusești livrate prin conducte.

UE a redus substanțial dependența de acest tip de aprovizionare, deși Ungaria și Slovacia, printre statele fără ieșire la mare, beneficiază în continuare de anumite excepții.

La 1 octombrie, instalațiile europene de stocare a gazelor erau umplute în proporție de 72%, față de 83% la aceeași dată în anul precedent. Raportul pune nivelul mai redus pe seama unui „sezon dificil de injecții”, care a limitat ritmul refacerii rezervelor înainte de venirea iernii.

Riscurile pentru aprovizionarea europeană

Una dintre situațiile analizate de ENTSOG presupune o întrerupere a celei mai mari infrastructuri offshore de gaze care alimentează Europa continentală, concomitent cu oprirea completă a importurilor prin conducte din Algeria. O asemenea combinație ar putea pune o presiune semnificativă asupra securității energetice europene.

În aceste condiții, autoritățile europene sunt îndemnate să mențină un nivel cât mai ridicat al stocurilor la începutul sezonului rece și să păstreze cooperarea dintre state pentru ca eventualele reduceri ale consumului să fie distribuite cât mai echilibrat.

Presiunea este amplificată de dependența tot mai mare de gazele naturale lichefiate (GNL), după reducerea livrărilor rusești prin conducte. Piața europeană este astfel mai expusă evoluțiilor globale ale prețurilor și disponibilității transporturilor de GNL.

Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL al Uniunii Europene, înlocuind o parte importantă din cantitățile care proveneau anterior din Rusia. Raportul arată însă că o reducere a livrărilor de GNL ar putea avea efecte importante chiar și în cazul unei ierni normale.

GNL, principala plasă de siguranță

Într-un scenariu caracterizat de restricții ale aprovizionării cu GNL, stocurile europene ar putea coborî până la aproximativ 13% în martie 2027. O asemenea evoluție ar pune presiune asupra marilor consumatori industriali de energie și ar putea determina reducerea producției acestora.

„În condiții de restricție a aprovizionării cu GNL, prețurile ridicate la gaze pot duce, de asemenea, la un răspuns din partea cererii sensibile la prețuri, subliniind importanța asigurării unor importuri suficiente de GNL și a maximizării nivelurilor de stocare înainte și în primele etape ale sezonului de iarnă”, se arată în raportul analizat de Euronews.

Aprovizionarea globală este influențată și de situația din Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din comerțul mondial cu GNL. Restricțiile asupra transportului maritim prin acest punct au limitat puternic exporturile din Qatar și Emiratele Arabe Unite după izbucnirea războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, la 28 februarie.

Expunerea directă a Europei la gazele provenite din Qatar este de aproximativ 8%, iar Italia este statul membru cel mai afectat. Totuși, perturbările de pe piața globală au intensificat competiția pentru încărcăturile disponibile de GNL între cumpărătorii europeni și asiatici, contribuind la volatilitatea prețurilor.

Diferențele dintre regiunile Europei

Europa de Vest dispune de o poziție mai favorabilă datorită terminalelor GNL de coastă construite în ultimii ani și accesului la livrări prin conducte din Norvegia. Situația este mai vulnerabilă în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, unde mai multe state nu au acces direct la mare și depind de infrastructura care transportă gazul dinspre vest.

O eventuală întrerupere a unor infrastructuri importante, precum Europipe 2 din Marea Nordului sau conductele de import din Algeria, ar putea avea efecte suplimentare în cazul unei ierni severe. Blocajele infrastructurale ar limita fizic capacitatea de transport a gazelor dinspre vest către est.

Europa de Sud-Est ar putea înregistra, în zilele cu cerere maximă, deficite locale de aprovizionare de până la 12%. O astfel de situație ar pune la încercare mecanismele de solidaritate dintre statele membre, mai ales dacă necesarul de gaze ar crește simultan în mai multe țări.

Pe măsură ce rezervele s-ar reduce, guvernele ar putea fi nevoite să gestioneze presiuni tot mai mari pentru protejarea consumului intern, în condițiile în care aprovizionarea statelor vecine ar depinde de fluxurile disponibile prin infrastructura regională.

Bruxelles-ul a oferit statelor membre o flexibilitate temporară privind nivelurile de stocare, permițând menținerea acestora între 75% și 80% până la 1 noiembrie, în locul țintei obișnuite de 90%. Măsura urmărește să limiteze riscul unor achiziții simultane și să evite presiuni suplimentare asupra prețurilor.

Pe piața europeană, prețul gazului TTF olandez, principala referință pentru tranzacționarea gazelor în Europa, s-a situat joi între 79,80 și 80,22 euro pe MWh. Nivelul este aproape de trei ori mai mare decât înaintea războiului împotriva Iranului.