Postul dinaintea Învierii Domnului este cel mai aspru și mai lung dintre cele patru posturi. Postul de 40 de zile se încheie înainte de Sâmbăta lui Lazăr, 8 aprilie, și de Duminica Floriilor, la care se adaugă și Săptămâna Patimilor, în care se aplică un regim mai aspru pentru post.

Este bine să ne spovedim în Săptămâna Patimilor? Ce spun preoții

Mulți dintre creştinii ortodocşi leagă momentul spovedaniei de unul dintre cele patru posturi mari de peste an. Postul Mare sau al Paştilor este preferat pentru o astfel de taină bisericească.

Ceea ce nu știau mulți este faptul că a patra poruncă bisericească spune că e bine ca ortodocşii să se spovedească şi să se împărtăşească în fiecare post de peste an, mai ales în Postul Paştilor.

Preoții au un program foarte aglomerat în Săptămâna Mare.

Ultimele şapte zile din Postul Paştilor nu sunt recomandate pentru spovedit deoarece preoţii au un program liturgic încărcat. Credincioșii doresc să se spovedească în ultima săptămână din post – Săptămâna Patimilor. Teologii şi preoţii nu recomandă însă asta.

Preotul Ciprian Florin Apetrei spune că mulți oameni nu țin cont de acest îndemn bisericesc și aleg să se spovedească în ultima săptămână, chiar dacă unii nu au ținut nici măcar o zi de post.

„Din nefericire sunt mulţi creştini care nu respectă acest îndemn al Bisericii şi vin să se spovedească în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, chiar dacă ei nu au ţinut nici o zi din Postul Mare. Postul Mare propriu-zis ţine până în Sâmbăta lui Lazăr, iar din seara Duminicii Floriilor începe postul din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, când ar trebui să se spovedească cei care doresc să se împărtăşească în Joia Mare, în Sâmbăta Mare sau de Înviere”, spune preotul Ciprian Florin Apetrei.

Preotul Nicolae Necula a afirmat că în ultima săptămână de dinainte pe Paște, preoții au un program foarte aglomerat, iar timpul pentru spovedanie este limitat.

„Se ştie că ultima săptămână, a Patimilor, este plină de slujbe bisericeşti foarte importante, cum sunt spre exemplu Deniile. În această săptămâna preotul nu mai găseşte timp şi pentru spovedit. Dacă noi îl aglomerăm sau îl asaltăm cu spovedania în ultimele zile, facem o mare greşeală, fiindcă, fiind nevoit să îi spovedească pe toţi, nu mai are timp să îi consulte pe fiecare în parte, şi atunci spovedania devine formalistă şi incompletă”, a explicat preotul Nicolae Necula.

Spovedania nu este legată neapărat de termene anumite din cursul anului. Putem merge la duhovnic ori de câte ori simţim nevoia de a ne uşura sufletul de povara păcatelor.

„Cu cât ne spovedim mai des, cu atât este mai bine”, mai spune preotul Necula.

Rugăciune pentru spovedanie

Ție, Doamne, Celui Ce ești Unul bun și Care nu ții minte răul, Îți mărturisesc păcatele mele. La tine cad strigând eu, nevrednicul: greșit-am, Doamne, greșit-am și nu sunt vrednic să caut spre înălțimea cerului din pricina mulțimii nedreptăților mele. Dar, Doamne al meu, dăruiește-mi lacrimi de pocăință, Cel Ce ești Unul Bun și Milostiv, ca prin acestea rugându-mă Ție, să mă curățesc mai înainte de sfârșitul meu de tot păcatul. Căci prin înfricoșătoare și groaznice locuri am a trece odată ce mă voi despărți de trup, și mulțime de demoni întunecați și lipsiți de omenie mă vor întâmpina atunci, și nimeni nu mă va însoți ca să-mi vină întru ajutor sau să mă izbăvească. Pentru aceea cad înaintea bunătății Tale, să nu mă dai celor ce mă batjocoresc, nici să se laude cu mine vrăjmașii mei, Bunule Doamne, nici să zică: în mâinile noastre ai venit și nouă ne-ai fost dat. Nu, Doamne, nu uita mărinimiile Tale și nu-mi răsplăti mie după fărădelegile mele, nici nu Îți întoarce fața Ta de la mine. Ci Tu, Doamne, mustră-mă, însă cu milă și îndurare, ca să nu se bucure de mine vrăjmașul meu. Ci stinge înfricoșarea lui care o îndreaptă asupra mea și toate lucrurile lui le zădărnicește. Și dă-mi cale neîmpiedicată către Tine, Bunule Doamne, pentru că și de am păcătuit, n-am alergat la alt tămăduitor și n-am întins mâinile mele către Dumnezeu străin. Nu lepăda, dar, rugăciunea mea, ci auzi-mă întru bunătatea Ta și întărește inima mea întru frica Ta. Și să fie harul Tău asupra mea, Doamne, Lumină mai presus decât toată lumina, Bucurie mai presus decât toată bucuria, Odihnă mai presus decât toată odihna, Viața cea adevărată și mântuirea, care rămâi în vecii vecilor. Amin.

Ce nu este permis să se facă în Postul Paștelui?

Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 Trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi de sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp.

Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rând ale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp.

Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post.