Este benefic acordul UE–Mercosur? Economistul Bogdan Glăvan: Politica ar trebui să urmărească interesul general. Iar interesul general cere taxe mici și libertate

Economistul Bogdan Glăvan susține, într-o analiză publicată pe rețelele sociale, că dezbaterea privind acordul comercial UE–Mercosur este greșit poziționată atunci când este prezentată prin prisma geopoliticii sau a concurenței cu Statele Unite. Acesta pledează pentru liberalizarea comerțului, reducerea taxelor vamale și renunțarea la privilegii acordate anumitor categorii, inclusiv fermierilor, în favoarea unei piețe libere și competitive.

Critici la adresa cadrului geopolitic în care este discutat acordul

Bogdan Glăvan afirmă că prezentarea acordului Mercosur ca o mutare strategică împotriva Statelor Unite sau ca avantaj global pentru UE este eronată și nerelevantă pentru cetățeni. Referindu-se la argumentele vehiculate în spațiul public, acesta remarcă:

„Liberul-schimb cu Mercosur este apreciat de mulți ca o mișcare geopolitică, de contrabalansare a SUA(?!), de întărire pe plan global a Uniunii Europene etc. Nu cred că așa ar trebui prezentată chestiunea.”

Glăvan apreciază că această abordare nu combate temerile legate de globalizare și imperialism economic și, în același timp, validează ideea falsă că tratatul reprezintă o problemă structurală.

Date economice: impact redus asupra PIB-ului european

Economistul face referire la studii care estimează impactul economic al acordului asupra economiilor implicate, subliniind că dimensiunea efectelor nu justifică retorica geopolitică. Potrivit acestuia, un studiu realizat sub egida Parlamentului European estimează o creștere de 0,1% a PIB-ului UE, iar un alt studiu elaborat de banca centrală a Austriei prognozează 0,05%.

În consecință, Glăvan consideră că este exagerat să se discute despre o competiție globală cu SUA sau China pe baza unor efecte macroeconomice atât de reduse.

În postare, autorul insistă că discutarea acordului Mercosur trebuie făcută în termenii beneficiilor comerțului liber:

„După părerea mea, maniera corectă în care trebuia (la trecut, da?) și încă trebuie prezentat tratatul este explicând oamenilor că liberul schimb, nu autarhia (izolarea) este calea către prosperitate.”

Unul dintre exemplele menționate de acesta vizează taxele vamale ridicate, despre care afirmă că limitează accesul consumatorilor la bunuri la prețuri competitive. Glăvan menționează surpriza descoperirii că „la carnea de vită argentiniană taxa vamală este de 40%”, comparând situația cu fiscalitatea pe carburanți, unde la pompă se plătesc taxe mai mari decât valoarea produsului.

Critici la adresa sistemelor de privilegii și subvenții

O parte consistentă a analizei este dedicată criticării privilegiilor acordate unor grupuri economice, inclusiv fermierilor, în detrimentul altor contribuabili. În viziunea economistului, România și UE ar trebui să avanseze spre o societate fără categorii favorizate:

„Oamenii ar trebui să fie egali în drepturi, nu unii mai egali decât alții. Nu este normal ca unii să se angreneze în activități de tipul sapă șanțul – umple șanțul și să pretindă să fie plătiți pe viață pentru asta din banii celorlalți.”

Acesta oferă ca exemplu sectorul porumbului, unde o parte dintre agricultori ar continua să beneficieze de protecție vamală, subvenții și despăgubiri simultan, în timp ce alții s-au adaptat pieței prin diversificare și integrare verticală.

Rolul statului și limitele intervenției

Bogdan Glăvan adaugă că argumentele sale nu exclud rolul statului în asigurarea bunurilor publice sau în securitatea alimentară, dar doar în situații justificate:

„Da, e bine ca statul să intervină, însă doar atunci câne este cazul, în situații care chiar o impun – nu toată ziua bunăziua risipind bugetul pe pomeni.”

El avertizează că politicile publice axate pe subvenții permanente blochează inovația, „cultivând înapoierea și sărăcia”.

Concluzia: taxe mici, libertate economică și deschidere comercială

În final, Glăvan sintetizează poziția sa cu o pledoarie pentru politică economică în interes general:

„Politica ar trebui să urmărească interesul general. Iar interesul general cere taxe mici și libertate. Aceasta este singura cale prin care urmașii noștri vor trăi mai bine decât noi. De asta liberul schimb este bun și de asta acordul cu Mercosur este bun.”

Postarea survine într-un moment în care acordul UE–Mercosur este intens contestat în mai multe state europene, în special de organizațiile agricole care invocă riscuri competitive și standarde de mediu diferite.