Energie ieftină pentru 50.000 de locuințe. Burduja, anunț privind hidrocentrala începută acum 44 de ani: Suntem sabotați de ONG-uri

Sebastian Burduja a anunțat că hidrocentrala Surduc-Siriu este aproape finalizată, cu un grad de finalizare care a depășit 75%, însă proiectul este blocat de procese inițiate de ONG-uri de mediu. Investiția, începută în anii ’80, va produce energie ieftină și curată pentru peste 50.000 de gospodării. Burduja a lansat un apel public și a amintit de petiția semnată de 45.000 de români pentru susținerea hidroenergiei în România.

Sebastian Burduja anunță avansul lucrărilor la hidrocentrala Surduc-Siriu, începută acum 44 de ani

Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a transmis, în două postări de vineri și sâmbătă, pe contul său de Facebook, că lucrările la hidrocentrala Surduc-Siriu au depășit praguri importante de execuție, însă proiectul ar fi întârziat de procese inițiate de organizații de mediu.

Fostul demnitar susține că investiția, începută în anii ’80, este una strategică pentru sistemul energetic național și trebuie finalizată cât mai rapid.

În prima intervenție, Sebastian Burduja a arătat că șantierul este cel mai mare proiect aflat în lucru al Hidroelectrica, cu un grad de finalizare de peste 75%. Acesta a precizat că echipele coordonate de managerul de proiect lucrează în ritm accelerat pe toate segmentele, iar în câțiva ani centrala ar urma să producă energie pentru peste 50.000 de gospodării.

Fostul ministru a subliniat că energia generată va fi ieftină, curată și sigură, contribuind la reducerea dependenței de importuri.

Totodată, el a susținut că, în perioada mandatului său, a deblocat proiectele hidroenergetice începute în urmă cu decenii, care ar putea aduce în sistem peste 700 MW, echivalentul unui reactor nuclear.

Sebastian Burduja a explicat că aceste investiții sunt deja realizate în proporții cuprinse între 65% și 98% și că românii au plătit peste 2 miliarde de euro pentru ele, motiv pentru care finalizarea lor reprezintă un drept legitim.

„Sunt pe șantierul hidrocentralei Surduc-Siriu. Este cel mai mare proiect în lucru al Hidroelectrica, început în 1982, o investiție strategică pentru români. Și pe care o vom termina, oricât ar urla și oricât ar sabota cu procese în instanță pe bandă rulantă “prietenii mei” de la câteva “asociații de mediu”.

La Surduc-Siriu, sub coordonarea lui Bogdan Marcu, managerul de proiect care pune aici și competență, și suflet, echipele lucrează în ritm accelerat, pe toate secțiunile. Gradul de finalizare a depășit 75%, iar în câțiva ani apele râului Bâsca Mare vor roti turbina, dând energie ieftină, curată și sigură pentru peste 50.000 de gospodării.

Când am fost ministru al energiei, am deblocat toate proiectele hidrocentralelor începute acum zeci de ani. Putem avea peste 700MW noi în sistem, cât un reactor de la Cernavodă. Și repede. Pentru că proiectele sunt executate în procent de 65% până la 98%.

Este dreptul românilor de a termina aceste hidrocentrale, pentru care au plătit deja peste 2 miliarde EUR.

Am depus la începutul anului un proiect istoric în Parlament, prin care CSAT va putea declara aceste hidrocentrale drept “obiective de securitate națională”. Proiectul nostru este singura soluție pentru a termina odată și pentru totdeauna cu întârzierile, sabotajele, procesele și birocrația sufocantă.

Aproape 45.000 de români au semnat deja petiția de susținere. Distribuiți dacă vreți ca România să își termine hidrocentralele, nu să le lase să ruginească.

Sau poate credeți că e mai bine să importăm în continuare energie scumpă? Spuneți-mi în comentarii”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook, vineri, 3 aprilie.

Acuzații de sabotaj și apel la sprijin public

În a doua postare, publicată astăzi, 4 aprilie 2026, Burduja a afirmat că anumite componente ale hidrocentralei sunt finalizate în proporție de până la 99%, însă proiectul ar fi blocat de acțiuni în instanță. Acesta a calificat situația drept un „sabotaj”, susținând că întârzierile duc la pierderi de energie în condițiile în care apa râului nu este valorificată.

Fostul ministru a menționat că a inițiat un proiect legislativ prin care hidrocentralele ar putea fi declarate obiective de securitate națională, măsură ce ar permite accelerarea finalizării lucrărilor și reducerea blocajelor birocratice.

În același context, Sebastian Burduja a arătat că aproximativ 45.000 de persoane au semnat o petiție de susținere pentru dezvoltarea hidroenergiei și a lansat un apel public pentru continuarea demersului.

„99% FINALIZAT, 100% SABOTAT

La hidrocentrala Surduc-Siriu, în fața aducțiunii, la casa vanelor fluture. Lucrarea asta impresionantă e gata în proporție de 99%.

Și cu toate astea, suntem sabotați de procese pe bandă rulantă intentate de câteva ONG-uri de mediu, în timp ce apa curge și energia se pierde. Proiectul a fost demarat la începutul anilor ‘80 și va putea da curent pentru peste 50.000 de gospodării. Energie ieftină și curată.

A refuza finalizarea acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa statului român. 45.000 de români au semnat deja petiția „Hidroenergia salvează România” pe site-ul meu. Dacă ești de acord, semnează și tu”, a scris Sebastian Burduja în postarea de sâmbătă.

Ce reclamă activiștii de mediu?

Un râu pitoresc din Munții Vrancei, Bâsca Mare, ar putea fi grav afectat dacă proiectul de construcție a unui baraj și a unei hidrocentrale va fi realizat, avertizează organizațiile de mediu. Autoritățile române susțin însă că investiția este crucială pentru sistemul energetic național, iar detaliile lucrărilor vor fi prezentate în cadrul a două dezbateri publice.

Proiectul, promovat de compania de stat Hidroelectrica ca o investiție strategică pentru România, prevede amenajarea barajului Surduc pe cursul râului Bâsca Mare, care străbate munții județelor Buzău și Covasna. În ciuda avantajelor energetice invocate, proiectul este criticat intens de activiștii de mediu.

În zona montană a județului Covasna, barajul ar urma să modifice albia râului, deja cu debit redus. Apa captată de la Surduc ar fi transportată printr-o aducție de peste 16 kilometri, care include preluarea apei din două râuri suplimentare, până la hidrocentrala Nehoiașu II, situată pe teritoriul orașului Nehoiu. Hidroelectrica susține că această investiție va contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică a României.

Activitățile umane și construcția barajului ar putea, însă, să afecteze peisajul și clima locală, precum și situl Natura 2000 Penteleu, aflat în apropiere, avertizează organizațiile de protecție a mediului.

Biologul Călin Dejeu a declarat pentru Europa Liberă că, în cazul aprobării proiectului, râul Bâsca Mare – în jurul căruia s-au dezvoltat mai multe sate și comune – ar putea seca practic pe aproximativ 40 de kilometri, cu impact direct asupra comunităților și ecosistemelor din zonă.

„Râul Bâsca Mare, în jurul căruia s-au format mai multe sate, comune din zonă, va seca practic, pe aproape 40 de kilometri. (…)

E important ca oamenii să meargă, să întrebe și să li se răspundă, pe înțelesul lor. Altfel, se vor trezi în fața faptului împlinit, că râul Bâsca Mare, în jurul căruia s-au format acele așezări, va rămâne cel mult un firicel de apă, simbolic. Chiar dacă în studiile comandate de beneficiar se menționează păstrarea unui debit ecologic, va fi o nimica toată”, a afirmat biologul.