Energia fotovoltaică a depășit hidroenergia, acoperind 49,12% din consumul național după oprirea reactorului de la Cernavodă

Energia fotovoltaică a devenit principala sursă în mixul energetic al României, reprezentând 49,12% din consumul național după oprirea pentru revizie a unui reactor de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Hidroelectrica a coborât astfel pe locul al doilea în topul surselor de producție a energiei electrice. Creșterea ponderii energiei fotovoltaice, o sursă intermitentă, crește expunerea sistemului energetic la fluctuații orare, ceea ce poate genera presiune asupra prețurilor în perioadele de cerere maximă.

Stabilitatea sistemului energetic și soluții de adaptare

Reluarea funcționării capacităților nucleare este esențială pentru menținerea stabilității fluxurilor de energie în sistem. În plus, interconectările cu țările vecine și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei reprezintă principalele instrumente pentru gestionarea volatilității generate de creșterea ponderii energiei solare.

Impactul asupra rețelei de distribuție

Producția ridicată de energie fotovoltaică cauzează supratensiuni în nodurile de rețea cu o densitate mare de prosumatori în orele de vârf ale zilei și tensiuni scăzute după apusul soarelui.

Operatorii de distribuție sunt nevoiți să accelereze instalarea echipamentelor de control al tensiunii și să monitorizeze conformitatea cu standardele de calitate a energiei pentru a asigura funcționarea optimă a rețelei.

27 mai: România a atins un record istoric la producția de energie fotovoltaică

România a înregistrat, în după-amiaza zilei de 27 mai, cea mai mare producție instantanee de energie electrică din surse fotovoltaice din istorie. La momentul de vârf, parcurile fotovoltaice au acoperit peste 60% din consumul de energie electrică din rețele.

Potrivit datelor Transelectrica, la ora 13:12 producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a ajuns la 2.516 MW. Este pentru prima dată când producția fotovoltaică depășește pragul de 2.500 MW în România și reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

La acel moment, producția totală instantanee de energie a țării era de aproximativ 4.800 MW, în contextul în care ambele reactoare nucleare erau oprite. Consumul din rețea era însă mai redus, de circa 4.100 MW, scădere influențată și de autoconsumul prosumatorilor.

Astfel, energia produsă de parcurile fotovoltaice a reprezentat peste jumătate din producția totală națională și mai mult de 60% din consumul de energie din rețele, fără a include contribuția prosumatorilor.

Conform celor mai recente date, România are peste 320.000 de prosumatori, iar capacitatea totală instalată a acestora depășește 3.700 MW.

În momentul recordului de producție fotovoltaică, sistemul energetic românesc exporta aproximativ 700 MW de energie. Situația a fost influențată de lipsa producției nucleare, de aportul redus al centralelor pe gaze și cărbune, de producția hidro relativ scăzută — aproximativ 1.000 MW — și de contribuția modestă a energiei eoliene, de doar 200 MW.

Potrivit ultimelor date publicate de ANRE, puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile din România este de 3.340 MW.