Efectul cursului valutar asupra economiei. O monedă mai slabă duce la prețuri mai mari. Irina Chițu: Se răsfrânge din nou asupra populației

Efectul cursului valutar asupra economiei. Deprecierea leului în raport cu euro este unul dintre principalii factori care influențează inflația și creșterea prețurilor în economie, având efecte directe asupra costului vieții, creditării și stabilității financiare a companiilor. Într-un context economic caracterizat de volatilitate ridicată, variațiile cursului valutar se transmit rapid în prețurile bunurilor de consum și în costurile de finanțare, afectând atât populația, cât și mediul de afaceri. Potrivit analistului financiar Irina Chițu, deprecierea monedei naționale funcționează ca un amplificator al presiunilor economice existente, accelerând inflația și redistribuind impactul în mod diferit între categoriile economice, în funcție de gradul de expunere la valută și de structura creditării.

Efectul cursului valutar asupra economiei. Cum influențează cursul euro inflația și prețurile

Efectul cursului valutar asupra economiei. Deprecierea monedei naționale în raport cu euro reprezintă unul dintre cei mai importanți factori macroeconomici cu impact direct asupra inflației, costului vieții și stabilității financiare a companiilor. În economiile puternic integrate în comerțul internațional, precum România, variațiile cursului valutar se transmit rapid în prețurile de consum și în costurile de finanțare.

Potrivit analistului financiare Irina Chițu, creșterea euro funcționează ca un amplificator al presiunilor economice deja existente, afectând în mod diferit actorii economici în funcție de gradul lor de expunere la valută.

Deprecierea leului determină creșterea costurilor pentru bunurile și serviciile importate. Acest efect este cunoscut în economie ca „pass-through valutar”, adică transferul variației cursului către prețurile finale.

Cele mai afectate categorii sunt:

• produse alimentare procesate și bunuri de consum din import
• energie și combustibili
• servicii dependente de costuri externe (transport, aviație, telecom)

Pe măsură ce firmele își ajustează costurile pentru a-și proteja marjele, presiunea se transmite direct către consumatorul final, contribuind la menținerea unei inflații ridicate.

”Într-adevăr, creșterea euro ne afectează pe toți, adică deprecierea monedei naționale, fie că suntem la nivel personal, cât și la nivelul companiilor. Și da, de la companii mai departe se răsfrânge din nou asupra populației, că până la urmă ei sunt cei care, adică noi suntem cu toții cei care cumpărăm toate produsele și serviciile pe care le vând companiile. Și ele care să-și păstreze această marjă în continuare și pentru a-și acoperi costurile în creștere Le vor transfera în prețuri”, spune aceasta.

Rolul șocurilor economice și al instabilității

Evoluția cursului valutar nu este determinată exclusiv de factori interni, ci este influențată în mod semnificativ de dinamica piețelor internaționale și de reacțiile rapide ale investitorilor la evenimentele globale. În perioade de tensiuni geopolitice sau conflicte internaționale, percepția de risc crește, iar capitalul tinde să migreze către active considerate mai sigure. În același timp, volatilitatea prețurilor la energie amplifică presiunea asupra economiilor dependente de importuri, generând dezechilibre suplimentare în balanța comercială.

La toate acestea se adaugă incertitudinea politică și fiscală, care afectează direct încrederea investitorilor în stabilitatea economică a unei țări. Atunci când această încredere scade, pot apărea ieșiri de capital, iar moneda națională se confruntă cu o presiune suplimentară de depreciere. În astfel de condiții, volatilitatea cursului valutar nu mai poate fi privită ca un fenomen temporar, ci capătă un caracter structural, reflectând o stare de echilibru fragil în economie.

Diferențe majore între populație și companii

Un element esențial în analiza expunerii valutare îl reprezintă structura creditării din economie, care evidențiază diferențe semnificative între populație și companii. În general, populația are o expunere relativ redusă la creditele în valută, în timp ce companiile sunt mult mai îndatorate în euro, ceea ce creează un dezechilibru important în modul în care șocurile valutare se transmit în economie.

Această diferență generează o vulnerabilitate asimetrică, deoarece companiile sunt mult mai sensibile la variațiile cursului de schimb. Ele nu doar că au credite denominate în euro, dar desfășoară și activități economice direct legate de valută, prin contracte internaționale și importuri de materii prime sau energie. În plus, funcționarea lor în piețe globalizate le expune suplimentar la fluctuațiile externe, amplificând impactul cursului valutar asupra costurilor și profitabilității.

În schimb, populația resimte aceste efecte într-un mod indirect, în principal prin creșterea prețurilor la bunuri și servicii, pe măsură ce companiile își transferă costurile mai ridicate în prețul final de consum.

”Sunt mult mai împrumutate în eurocompaniile decât populația. Populația doar 32% în ultimii ani. Foarte mulți s-au făcut refinanțări de credite în valută care existau. Și acum doar 32% mai sunt credite în lei la populație, dar în schimb companiile sunt împrumutate în special în euro. De ce? Pentru că e datorită costurilor, să spunem acest lucru. La companii avem la creditele în lei doar ROBOR-ul, dacă la consumatori există și acel IRCC care întotdeauna a fost mai sau în general este mai mic decât roborul. La companie avem doar dobândi variabile dependente de ROBOR, plus marja băncii, dar o dobândă mare”, continuă Irina Chițu.

Cine câștigă în perioadele de depreciere a monedei

Categorie economică	Avantaj în contextul deprecierii leului	Explicație
Exportatori	Beneficiază direct	Încasează venituri în euro, iar conversia în lei generează sume mai mari în moneda locală pentru aceleași vânzări externe
Deținători de active în euro	Protecție a capitalului	Economiile și investițiile în euro își mențin sau își cresc valoarea relativă față de moneda națională în perioade de depreciere

Rolul băncii centrale în stabilizarea cursului

Banca Națională a României are un rol esențial în gestionarea stabilității financiare și a cursului de schimb. Intervențiile sale sunt indirecte și vizează:

• gestionarea lichidității din piață
• influențarea dobânzilor de politică monetară
• menținerea încrederii investitorilor

Totuși, stabilitatea cursului depinde în mod semnificativ de fluxurile de capital și de percepția de risc asupra economiei.

Dobânzile și costul creditării în context valutar

Deprecierea monedei are un impact direct și imediat asupra costului creditelor, în special pentru debitorii care au venituri în lei, dar sunt expuși la împrumuturi denominate în euro. În astfel de situații, creșterea cursului valutar determină automat majorarea echivalentului în lei al ratelor lunare, ceea ce face ca aceste credite să devină mai costisitoare în termeni reali.

În plus, fluctuațiile de curs pot influența și valoarea totală a soldului creditului, mai ales atunci când acesta este raportat la o monedă străină. În perioade de volatilitate ridicată, procesul de refinanțare devine de asemenea mai complicat, deoarece instituțiile financiare și debitorii sunt nevoiți să ia în calcul riscuri suplimentare legate de evoluția viitoare a cursului.

În paralel, dobânzile în lei pot rămâne la niveluri ridicate, întrucât politica monetară urmărește atragerea de capital și susținerea stabilității monedei naționale. Această combinație între dobânzi ridicate și presiuni valutare amplifică costul general al finanțării în economie.

Impactul asupra companiilor: presiune pe marje și prețuri

Companiile reprezintă una dintre cele mai expuse categorii economice la riscul valutar, în special în contextul în care o parte semnificativă a activității lor este direct legată de moneda euro. Această vulnerabilitate este cu atât mai mare în cazul firmelor care au împrumuturi denominate în valută, care depind de importuri pentru materii prime sau produse intermediare și care suportă costuri de producție influențate puternic de prețul energiei.

În condițiile unei deprecieri a monedei naționale, aceste presiuni se traduc rapid în creșterea costurilor operaționale, afectând direct marjele de profit. Pentru a-și menține sustenabilitatea financiară și capacitatea de funcționare, multe companii sunt nevoite să transfere aceste costuri suplimentare în prețurile finale ale produselor și serviciilor. Acest mecanism contribuie în mod direct la alimentarea inflației, amplificând efectele inițiale ale șocului valutar asupra întregii economii.

Impactul asupra populației: scăderea puterii de cumpărare

Pentru consumatori, efectele deprecierii monedei sunt în general indirecte, dar constante și resimțite pe termen scurt și mediu prin majorarea costului de trai. Creșterea cursului valutar se reflectă rapid în prețurile bunurilor esențiale, în special în cazul alimentelor și al utilităților, unde o parte importantă a costurilor este legată de importuri sau de factori denominați în euro.

În același timp, se observă și o creștere a costurilor asociate chiriilor stabilite în euro, ceea ce afectează direct bugetele gospodăriilor din mediul urban. La acestea se adaugă majorarea ratelor pentru persoanele care au credite în valută, unde fluctuațiile de curs se traduc imediat în sume mai mari de plată în lei.

În ansamblu, aceste efecte cumulate conduc la erodarea puterii de cumpărare, fenomen care devine și mai accentuat în perioadele de inflație ridicată, când veniturile reale nu reușesc să țină pasul cu creșterea generalizată a prețurilor.