Efectele războiului SUA-Iran pe piața petrolului. Presiune pe economii și inflație la nivel mondial. Cum va resimți România

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere abruptă a prețurilor petrolului și gazelor naturale, amplificând temerile privind inflația și stabilitatea economică globală. Închiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea unor livrări de energie au tensionat piețele, iar investitorii încearcă să evalueze dacă este vorba despre un șoc temporar sau despre o perturbare de durată, cu efecte inclusiv asupra economiei României, potrivit unei analize realizate de Bogdan Maioreanu.

Criza din Orientul Mijlociu aduce petrolul într-o situație incertă. Conflictul dintre SUA și Iran a generat o fugă a capitalurilor către active sigure

Piețele urăsc incertitudinea, iar în acest moment investitorii se confruntă cu unul dintre cele mai incerte contexte geopolitice din ultimii ani. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu în weekend a provocat valuri de șoc în toate clasele de active. Conflictul dintre SUA și Iran a declanșat o creștere bruscă a prețurilor petrolului și o fugă a capitalurilor către active sigure, precum aurul și dolarul american.

Acum, întrebarea critică pentru traderi și investitori este cât va dura această perturbare, scrie Bogdan Maioreanu, analist eToro, în comentariul său.

Deși se află departe de conflict, situația din Orientul Mijlociu ar putea aduce unele riscuri pentru economia românească, care deja se confruntă cu o inflație ridicată.

Strâmtoarea Hormuz blocată împinge Brent peste 84 de dolari, iar gazele europene sar la 60 euro/MWh

Petrolul a devenit imediat un subiect fierbinte. Prețul țițeiului Brent a urcat la peste 84 de dolari azi dimineață, odată cu știrea închiderii Strâmtorii Hormuz.

Prin această strâmtoare trece zilnic aproximativ 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat din lume, iar traficul de tancuri petroliere pe această cale navigabilă s-a oprit aproape complet. Prețurile futures ale gazelor naturale europene au atins 60 de euro pe MWh și sunt, de asemenea, sub presiune după ce Qatarul a oprit producția. Vinerea trecută, înainte de atacuri, prețul era de aproape 32 de euro pe MWh.

Piețele încearcă să determine dacă ceea ce se întâmplă este o problemă de preț indusă de o primă de risc geopolitic temporară sau o problemă de cantitate din cauza unei posibile întreruperi susținute care poate afecta aprovizionarea cu energie. Fiecare posibilitate determină modul în care șocul se transmite prin clasele de active.

Scenariul unei perturbări grave ar putea duce petrolul spre 80–110 dolari și ar alimenta inflația globală

Dacă aprovizionarea cu petrol la nivel global continuă în ciuda riscurilor de securitate și a costurilor de asigurare mai mari, piețele vor trata probabil situația ca fiind temporară. Prețurile petrolului pot crește brusc, dar probabil nu vor rămâne mult timp ridicate, cu excepția cazului în care stocurile scad semnificativ.

Orice impact asupra inflației ar fi limitat și de scurtă durată. Cu toate acestea, dacă aprovizionarea cu petrol este grav perturbată – din cauza întârzierilor majore în tranzit, a anulării contractelor sau a amenințărilor credibile la adresa securității – impactul devine economic, nu doar psihologic.

În acest caz, prețurile petrolului ar putea crește rapid până la 80-110 de dolari și ar rămâne ridicate. Așteptările inflaționiste ar crește, deoarece costurile mai mari ale energiei se reflectă în prețurile de transport, de producție și de consum.

Ce mecanisme de protecție există?

Există mecanisme de protecție care ar trebui să împiedice imediat producerea celui mai pesimist scenariu.

Piața mondială a petrolului a intrat în acest conflict într-o poziție de relativă supraofertă. OPEC+ a anunțat o creștere a producției cu 220.000 de barili pe zi pentru luna aprilie, iar marile țări consumatoare, precum SUA și China, dețin rezerve strategice semnificative.

Arabia Saudită dispune, de asemenea, de capacitatea de transport prin conducte pentru a redirecționa o parte din exporturi în afara Golfului.

Acest lucru oferă o soluție parțială, dar acestea sunt măsuri de protecție pe termen scurt, mai degrabă decât soluții pe termen lung, iar dacă tensiunile persistă, presiunea ascendentă asupra prețurilor petrolului se va reflecta direct în costurile de transport și, în cele din urmă, în inflația din întreaga economie globală.

România, vulnerabilă în recesiune tehnică, în timp ce BNR anticipează o inflație peste prognoză în trimestrul al doilea

Deși se află relativ departe de conflict, România ar putea resimți, de asemenea, impactul creșterii prețurilor petrolului și gazelor naturale în diferite domenii ale economiei: de la prețurile la pompă până la o creștere a inflației din cauza prețurilor la combustibili și energie, care se răsfrâng asupra costurilor de transport și asupra altor categorii de produse și servicii.

Aflată în prezent într-o recesiune tehnică, România este vulnerabilă la riscul șocurilor externe, inclusiv la volatilitatea prețurilor la energie și la perturbările politicii comerciale care afectează canalele de export ale UE, ceea ce ar putea prelungi faza de recesiune.

În ultimul său raport, BNR prevede deja că inflația din al doilea trimestru al acestui an va depăși proiecția inițială, principalii factori responsabili fiind efectele de bază din segmentul energetic, precum și creșterea prețurilor anumitor mărfuri și alimente de bază. Efectul actual al crizei din Orientul Mijlociu ar putea îngreuna și mai mult misiunea Băncii Naționale a României de a menține inflația sub control.

Întrucât situația din Orientul Mijlociu este fluidă, investitorii vor trebui să urmărească îndeaproape ceea ce se întâmplă acolo și să-și păstreze calmul. Volatilitatea pieței în perioadele de conflict este atât naturală, cât și de așteptat. Istoria arată că piețele se ajustează, reevaluează riscul și, în cele din urmă, pot avansa.

În loc să se concentreze pe ceea ce s-ar putea întâmpla mâine, investitorii ar trebui să se întrebe dacă strategia lor a fost concepută pentru a face față unor momente precum acestea. Disciplina, diversificarea și luarea de decizii raționale rămân cele mai eficiente instrumente pentru a naviga în incertitudine.