Mecanismul din spatele rezervelor de combustibil ale Europei. Bruxelles-ul nu poate ordona singur scoaterea petrolului la vânzare

Milioane de tone de combustibil stau blocat în rezervele strategice ale Europei, însă declanșarea stocurilor de urgență depinde de o schemă complexă de decizie. Deși Comisia Europeană monitorizează regulile, cheile depozitelor rămân la guvernele naționale. În fața crizei energetice declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu, AIE coordonează o nouă eliberare masivă de petrol pe piețele internaționale.

Cine deține cheile rezervelor strategice de petrol ale Europei și cum se declanșează eliberarea stocurilor de urgență?

Liderii naționali controlează supapele, Agenția Internațională a Energiei coordonează volumele globale de petrol, în timp ce Comisia Europeană funcționează ca un tablou central de comandă vital. În spatele mașinăriei birocratice a Europei se află o poliță de asigurare uriașă pentru zile negre: milioane de tone de țiței, motorină și alți combustibili păstrate în rezervă pentru o criză majoră de aprovizionare, scrie Euronews.com.

Cu toate acestea, pe măsură ce guvernele se pregătesc să apeleze din nou la aceste stocuri de urgență, se ridică o întrebare esențială: cine deține cu adevărat cheile? Poate Bruxelles-ul să ordone scoaterea petrolului pe piață sau decizia aparține exclusiv capitalelor naționale? Răspunsul implică un amestec complicat de norme europene, suveranitate națională și coordonare internațională.

Comisia Europeană stabilește regulile și monitorizează dacă statele membre mențin suficiente rezerve. Totuși, stocurile propriu-zise rămân sub control național, în timp ce eliberările internaționale majore sunt coordonate prin intermediul Agenției Internaționale a Energiei (AIE), cu sediul la Paris.

„Decizia de eliberare și organizarea acesteia aparțin AIE. Suntem pregătiți să convocăm un grup de coordonare pentru petrol sau, dacă este necesar, o reuniune a grupului de lucru pentru securitatea energetică a UE, pentru a coordona mai departe acțiunile dintre noi și pentru a evalua situația în profunzime”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru jurnaliști.

Rezervele globale de petrol sunt mobilizate în urma anunțului făcut de G7

Comentariile reprezentantului Comisiei au venit în contextul anunțului recent făcut de G7, conform căruia este așteptată eliberarea a 100 de milioane de barili de petrol în următoarele patru luni. Stocurile de motorină vor fi prioritizate la începutul procesului pentru a ajuta la frânarea creșterii galopante a prețurilor și pentru a calma temerile legate de întreruperea livrărilor.

Cantitatea exactă de motorină și țiței care va fi eliberată rămâne deocamdată neclară. Înainte de anunțul oficial, diplomați din Uniunea Europeană au declarat pentru Euronews că eliberarea va fi împărțită în mod egal între cele două tipuri de combustibil. Până la momentul publicării, AIE nu a răspuns solicitării Euronews de a oferi comentarii.

În luna martie, țările europene au contribuit cu 107,5 milioane de barili la o acțiune de eliberare de urgență a AIE ce a însumat 400 de milioane de barili, declanșată după ce războiul americano-israelian împotriva Iranului a perturbat piețele globale. Contribuția europeană a reprezentat aproximativ un sfert din total, conform datelor AIE.

Din cele 107,5 milioane de barili aduse de Europa, 32,7 milioane au provenit din stocurile de urgență deținute direct de state, iar restul a fost retras din rezervele obligatorii ale industriei. Prin comparație, cele două Americi au contribuit cu 195,8 milioane de barili, iar regiunea Asia-Pacific cu 108,6 milioane de barili. Rezervele Europei sunt însă departe de a fi distribuite uniform, în special când vine vorba de produse rafinate precum motorina.

Scutul de 90 de zile asigură rezerva minimă obligatorie pentru fiecare stat din UE

Cât petrol păstrează de fapt Europa pentru situații de urgență? Conform normelor Uniunii Europene, fiecare stat membru trebuie să mențină stocuri de urgență echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern.

Cu toate acestea, nu există o rezervă uriașă de petrol european depozitată într-un singur loc sub controlul direct al Bruxelles-ului. În schimb, stocurile sunt păstrate la nivel național, fie direct de către guverne, fie prin intermediul unor agenții naționale specializate în administrarea stocurilor, fie sub formă de rezerve obligatorii deținute de companiile din industrie.

Distribuția geografică a acestor resurse creează centre de gravitate importante. Din cele aproximativ 39 de milioane de tone metrice de motorină de urgență și motorină de încălzire ale UE — echivalentul a circa 290 de milioane de barili, Franța și Germania dețin aproximativ 35%. În plus, țări mai mici, cum ar fi Belgia și Malta, își păstrează o parte din stocurile de urgență tot în depozitele din Franța și Germania.

Această configurație ridică o altă problemă practică: dacă petrolul este depozitat într-o țară, dar aparține alteia, cine are dreptul să deschidă robinetul? În cele din urmă, deciziile cruciale rămân în capitala fiecărui stat.

Bruxelles-ul poate stabili cadrul legislativ, poate monitoriza stocurile și poate coordona guvernele, însă Comisia Europeană nu poate pur și simplu să ordone trimiterea pe piață a milioanelor de barili. Rezervele rămân sub control național, ceea ce înseamnă că guvernele decid când își eliberează stocurile și în ce mod își aduc contribuția.

Agenția Internațională a Energiei coordonează intervențiile colective pe piață

O decizie izolată a unei singure țări de a elibera petrol ar putea avea un efect minor în calmarea unei crize globale de aprovizionare. Aici intervine rolul AIE. Agenția cu sediul la Paris coordonează eliberările de urgență în rândul țărilor membre, permițând guvernelor să introducă pe piață volume mari de petrol aproximativ în același timp.

„Este de competența AIE să gestioneze prețurile, iar apoi este la latitudinea statelor membre participante la o posibilă eliberare să determine nivelul de transparență atunci când vine vorba despre produsele concrete care fac obiectul eliberării”, a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

În cazul în care un șoc de aprovizionare este suficient de grav, Consiliul de Administrație al AIE poate conveni asupra unei acțiuni colective coordonate, la care contribuie toate cele 32 de țări membre.

Acest mecanism a fost deja activat de două ori de la atacul lansat de Statele Unite și Israel asupra Iranului la 28 februarie, aducând rezervele de urgență — un domeniu de obicei obscur al politicii energetice — în centrul eforturilor guvernamentale de a limita consecințele conflictului.

Uniunea Europeană pregătește reuniunea decisivă pentru stabilirea graficului de livrare

Următoarea mare întrebare este modul în care Europa își va livra cota stabilită. O reuniune care va aduce laolaltă Comisia Europeană, guvernele din UE și reprezentanții industriei petroliere, programată inițial pentru data de 15 octombrie, va avea loc „cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare”, după cum a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.

Obiectivul întâlnirii este de a evalua modul în care țările UE intenționează să își îndeplinească angajamentele asumate față de AIE privind eliberarea de motorină în următoarele 20 de zile, precum și planurile acestora pentru restul perioadei de patru luni, a mai precizat oficialul european.