Efectele încetinirii economice în România. Cristian Păun: Nu o să vină nimeni în România ca să investească masiv aici, să ne salveze pe noi

Profesorul de economie Cristian Păun atrage atenția că efectele încetinirii economice se resimt deja în sectorul privat, cu scăderi de comenzi și vânzări, și subliniază că redresarea depinde de reforme fiscale și o gestionare eficientă a fondurilor europene.

România a intrat oficial în recesiune tehnică, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Aceasta se definește prin scăderea Produsului Intern Brut real timp de două trimestre consecutive și semnalează o încetinire semnificativă a activității economice.

”Această intrare în recesiune se bazează pe niște date semnal, adică niște date pe care INS-ul le colectează deocamdată din sursele din economie și până adună toate datele și până centralizează toate datele mai durează.

Din păcate, este o situație pe care noi o spunem de vreo doi ani pentru că, dacă dăm deoparte fondurile europene, dacă dăm deoparte anumite sectoare, cum ar fi sectorul public, observăm că, de fapt, România e în recesiune de ceva vreme. Producția industrială scade constant de la trimestru la trimestru.

Vedem acum și o scădere a consumului pe ultimele luni”, spune Cristian Păun pentru rfi.fr.

Ce înseamnă recesiunea tehnică pentru români?

Pentru mulți români, recesiunea nu este doar un termen abstract. Reducerea comenzilor, scăderea vânzărilor și stagnarea salariilor afectează direct oamenii care lucrează în sectorul privat.

Profesorul de economie Cristian Păun explică că, fără impactul fondurilor europene sau al sectorului public, România este de fapt în recesiune de mai mulți ani, cu o scădere constantă a producției industriale și a consumului.

”Deci recesiunea reprezintă deja pentru foarte mulți români o realitate. Cei care lucrează în zona privată simt această recesiune. Simt cum comenzile nu mai sunt cele care erau odată, vânzările nu mai sunt cele care erau odată și simt și că salariile pe care le primesc pentru că nu sunt vânzări, nu mai sunt într-un ritm și într-o dinamică care să acopere creșterea prețurilor”, arată acesta.

Cauzele recesiunii în România

Analistul evidențiază mai mulți factori care au condus la această situație:

• Creșterea taxelor și impozitelor fără reforme structurale pregătitoare.

• Deficitul și datoria publică gestionate ineficient.

• Lipsa unei politici coerente pentru atragerea investițiilor străine.

• Probleme administrative în sectorul public care limitează eficiența fondurilor europene.

Premierul Ilie Bolojan descrie această recesiune tehnică ca fiind „temporară” și parte a procesului de ajustare necesar pentru o economie sustenabilă.

Companiile resimt deja efectele recesiunii: comenzile sunt mai mici, vânzările scad, iar presiunea fiscală devine tot mai mare. Păun avertizează că majorarea taxelor în această perioadă ar putea agrava situația și ar putea împiedica orice relansare economică. În plus, plecarea unor companii internaționale reduce capitalul disponibil și limitează dezvoltarea economică.

Un punct pozitiv îl reprezintă fondurile europene disponibile în acest an, la un nivel record. Succesul redresării depinde însă de capacitatea autorităților de a gestiona eficient aceste fonduri, evitând erorile administrative care au dus recent la pierderea unor sume importante.

”Deci este o situație care în mod normal trebuie corectată, care ni se datorează și nouă. Sunt și niște factori externi care alimentează această încetinire a valorii adăugate pe care o producem de la an la an. Clar că nu a fost o idee bună creșterea taxelor.

Clar că nu trebuia început cu creșterea taxelor. Politicienii ar fi trebuit să se mobilizeze mult mai bine, astfel încât începutul să fie făcut pe parte de reforme. Pentru că da, nu mai putem să continuăm cu cheltuielile pe care le aveam în anii de dinainte, fără vreo sursă clară.

Deficitul era sursa, datoria era sursa, caietul era sursa. Nu mai putem să avem un model de guvernare în care fondul de rezervă este la cheremul primului-ministru pentru miliarde, zeci de miliarde de euro. Trebuie să se facă odată curățenie în tot acest aparat de stat.

Oricât de mult s-ar împotrivi cei din aparatul de stat, această curățenie este inevitabilă. Pentru că criza nu ne bate la ușă, ne-a intrat deja pe ușă și, cu siguranță, creșterea taxelor în perioada următoare ar fi o idee foarte proastă. Mai degrabă ar trebui să mai reducem din deficit, iar spațiul fiscal să îl folosim pentru a mai reduce din povara fiscală pe mediul de afaceri. Fie povara pe salarii, fie povara pe capital, astfel încât să vedem o relansare economică importantă. Avem și niște oportunități. Fondurile europene din acest an vor fi la un maxim istoric.

N-am mai primit așa ceva niciodată. De noi depinde cât de repede, cât de bine le vom absorbi aceste fonduri și cât de puține erori vom face atunci cînd le vom absorbi. N-am început foarte bine nici cu acest capitol, pentru că tocmai ce am pierdut 200 de milioane de euro din fonduri europene, tot dintr-o încăpățânare de a nu face reforme. Deocamdată suntem în această situație ca o notă de plată pentru incapacitatea politicienilor de a face reforme”, a continuat acesta.

Reformele economice, cheia redresării economiei României

Cristian Păun subliniază că reformele nu pot fi implementate doar de Guvern. Ele trebuie discutate în Parlament și să beneficieze de o susținere politică largă. Printre măsurile necesare se numără:

• Reducerea poverii fiscale pe salarii și capital.

• Reformarea pensiilor speciale.

• Corectarea structurilor ineficiente din administrația publică.

”Această criză vine mai degrabă din curățenia pe care încercăm să o facem pentru a rezolva problema bugetară. Este, zic eu, temporară și economia își va relua suflul pe măsură ce aceste, să spunem așa, inițiative de a curăța sectorul public de tot felul de derapaje și exagerări și probleme create de-a lungul timpului.

Pe măsură ce vom face treaba aceasta vom elibera spațiul fiscal care ne va da posibilitatea, pe de-o parte, să nu mai creștem alte taxe. Doamne ferește să mergem pe această cale, că ar fi fatal. Poate că am duce până la capăt inițiativa de scoatere totală a unor aberații fiscale.

Vorbim de taxa pe stâlp, impozitul minim pe cifra de afaceri, supraimpozitarea sectorului de petrol și gaze, supraimpozitarea energiei. Uitați-vă cât plătim în prețul energiei, câte taxe sunt acolo. Nu le putem elimina dacă trebuie să ținem pe statul de plată primării pentru localități care nici nu mai au o mie de locuitori.

Oricât de mult nu ne-ar plăcea această situație, ea trebuie cu siguranță corectată. Reformele nu trebuie să plece de la Palatul Victoria, ele trebuie să fie dezbătute politic.

Ele trebuie să fie discutate cu opoziția, trebuie să aibă o largă majoritate ca susținere politică. Nu poți să vii acum să schimbi structura pe județe a României de la Palatul Victoria. Sigur că poți, dar din punct de vedere democratic o astfel de inițiativă nu se justifică.

Toate reformele astea de profunzime ale României trebuie făcute de Parlament, care, din punctul meu de vedere, nici nu este populat de cele mai strălucite minți în momentul de față și nici nu este foarte pro reformă, astfel încât să vedem de la el niște soluții extraordinare pentru România, ceea ce complică și mai mult viitorul.

Uitați-vă ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale, o igneală din partea mediului politic în cârdășie cu o parte din zona asta a magistraturii de n-am văzut”, arată Cristian Păun.

Fără reforme rapide și decizii corecte privind taxele și bugetul, România riscă o recesiune prelungită, cu efecte vizibile asupra locurilor de muncă și a consumului intern. În același timp, fondurile europene și oportunitățile de investiții rămân șansa principală pentru redresare.

”Așteptăm o minune, pentru că e clar că de la politicieni nu o să avem mare reformă în perioada următoare. Nu o să vină nimeni în România ca să investească masiv aici, să ne salveze pe noi.

Dimpotrivă, vedem că pleacă din România companii în aplauzele unora care nu cred că înțeleg mare lucru din economie. Bucurie că pleacă Carrefour din România, asociată cu idea a plecat Macron de la noi. Cam ăsta e nivelul în România. Deci nivelul de înțelegere a problemelor este undeva extrem de jos, extrem de jos.

Ne bucurăm că avem mai puține opțiuni, ne bucurăm că nu vin capitalurile la noi să ne dezvolte. Asta e bucuria noastră, că rămânem fără resurse, rămânem izolați. Ori așa ceva cu siguranță nu ne poate duce decât într-o recesiune și mai gravă”, a conchis profesorul de economie Cristian Păun.