Economia României riscă să intre în stagflație. Cosmin Marinescu, BNR: Perspectivele se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ

Perspectivele economiei românești pentru 2026 rămân rezervate și ar putea ajunge chiar în teritoriu negativ, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. După creșteri economice de numai 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, România riscă să intre într-o perioadă de stagflație.

Creșterea economică ar putea ajunge în teritoriu negativ în 2026

Cosmin Marinescu afirmă, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR și într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum, că economia României traversează o perioadă dificilă, pe fondul suprapunerii incertitudinilor internaționale cu cele politice și guvernamentale interne.

„După doi ani de evoluții modeste, cu rate de creștere economică de 0,9% și 0,7% în 2024 și 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație”, afirmă viceguvernatorul BNR.

Scăderea consumului și diferența puternic negativă dintre nivelul efectiv al economiei și potențialul acesteia indică, potrivit lui Marinescu, nevoia unei schimbări a modelului de creștere. Investițiile ar trebui să preia un rol mai important, în locul unei dezvoltări susținute de consum și deficite.

Inflația a coborât de la 10,4% la 6,2%

Viceguvernatorul BNR arată că inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă. Rata a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, o reducere de aproximativ patru puncte procentuale.

Prognozele indică însă că inflația poate depăși sensibil 6% la sfârșitul acestui an. Revenirea în intervalul țintei este estimată pentru ultimul trimestru din 2027.

În paralel, procesul de consolidare bugetară trebuie să continue și anul viitor. Cosmin Marinescu arată că deficitul bugetar a fost redus consistent, dar consideră că ajustarea trebuie continuată „în mod susținut și credibil” și în 2027.

Presiunile asupra finanțelor publice rămân importante. Datoria publică a depășit pragul de referință de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), iar cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul pentru anul curent.

Deficitul comercial scade pe fondul reducerii consumului

O altă problemă semnalată de viceguvernatorul BNR este modul în care se ajustează deficitul balanței comerciale.

Acesta s-a redus, însă într-un ritm mai lent decât era anticipat. Mai mult, evoluția nu este determinată de o creștere importantă a exporturilor, ci în principal de reducerea consumului și, implicit, a cererii interne.

„De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate”, explică Marinescu.

Modelul bazat pe forță de muncă ieftină și consum și-a atins limitele

Viceguvernatorul BNR consideră că România nu mai poate continua să se bazeze pe avantajele care au susținut economia în trecut.

Printre acestea se numără costurile reduse, forța de muncă ieftină, exporturile cu valoare adăugată mică și stimularea consumului. Avantajul oferit de costurile reduse se diminuează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană.

În locul acestui model, România ar trebui să urmărească extinderea lanțurilor locale de producție, creșterea productivității muncii și investițiile în tehnologie și capital uman.

Trei condiții pentru un nou model de creștere economică

Cosmin Marinescu identifică trei condiții importante pentru schimbarea modelului economic. Prima este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului și a fondurilor europene.

Investițiile ar trebui orientate către proiecte care reduc costurile de transport și energie, sprijină educația și sănătatea și permit companiilor să se dezvolte.

A doua condiție este îmbunătățirea finanțării și capitalizării firmelor. Marinescu atrage atenția că România are cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, în timp ce subcapitalizarea continuă să afecteze sănătatea financiară a companiilor.

A treia schimbare privește competitivitatea externă. România trebuie să treacă de la concurența bazată în principal pe costuri reduse la una susținută de calitatea produselor, inovare și tehnologie.

„Întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem crește, ci cum putem construi acum pentru a crește sustenabil în viitor”, a transmis viceguvernatorul BNR.