Economia României a intrat în recesiune tehnică. Codirlașu: Economia nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori

Economia României a intrat în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut două trimestre la rând, a explicat președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. Economistul a spus că scăderea consumului și inflația de circa 10% au redus puterea de cumpărare, iar situația dificilă ar putea dura și în 2026.

Economia României intră în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului

Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a spus, la Digi24, că economia României a intrat în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut două trimestre la rând și că situația rămâne dificilă. El a explicat că economia nu merge bine și că va fi greu să iasă din această stare, poate nici anul acesta sau în următorii ani. Datele INS arată că în ultimul trimestru din 2025 PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, iar în trimestrul III scăzuse deja cu 0,2%, ceea ce îndeplinește definiția recesiunii tehnice.

Codirlașu a menționat că scăderea mare din trimestrul patru este îngrijorătoare și confirmă intrarea tehnică în recesiune, chiar dacă situația este la limită. Totuși, pe tot anul 2025, economia a crescut cu aproximativ 0,6%, ceea ce arată că recesiunea tehnică nu înseamnă neapărat o scădere anuală a economiei.

„Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație. Vedem trimestrul patru versus trimestrul trei, scăderea e considerabilă, de 1,9%. Este partea îngrijorătoare. Practic, acum îndeplinim tehnic condițiile definiției de recesiune, deși suntem la limită”, a punctat Codirlașu.

Ce este recesiunea tehnică?

O recesiune tehnică înseamnă că PIB-ul unei țări scade două trimestre la rând. Nu înseamnă neapărat o criză mare, ci doar că economia încetinește puțin. Economiștii spun că economia nu crește mereu constant, ci trece prin perioade de creștere și perioade mai slabe.

De obicei, recesiunile tehnice sunt mici și pot fi urmate rapid de revenire, în funcție de măsurile economice și de situația internațională. Diferența față de o recesiune serioasă este că, în recesiunea gravă, scade puternic economia, crește șomajul și investițiile scad mult.

În prezent, datele arată că România nu se află într-o astfel de criză mare.

Scăderea consumului și inflația ridicată provoacă riscul de stagflație în România

Codirlașu a explicat că principala cauză a încetinirii economiei a fost scăderea consumului, după ani în care acesta a susținut creșterea economică. El a spus că inflația de aproximativ 10% a depășit creșterile salariale de doar 5%, ceea ce a redus mult puterea de cumpărare și s-a văzut în consum.

Potrivit lui, consumul nu va mai susține economia în următoarea perioadă, iar eventualele îmbunătățiri ar putea veni doar din investiții și fonduri europene, dacă reformele necesare pentru accesarea acestora vor fi aplicate. Codirlașu a arătat că situația economică actuală este legată de un deficit bugetar mare, corectat prin majorarea taxelor și inflație, ceea ce a redus puterea de cumpărare și a afectat economia privată. El a zis că reducerea deficitului ar trebui făcută prin tăierea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor, pentru că luarea banilor din economia privată nu ajută la repornirea economiei.

Codirlașu a avertizat că România riscă o perioadă de stagflație, adică stagnare economică combinată cu inflație mare, o situație dificil de gestionat deoarece instrumentele obișnuite, precum dobânzile, pot înrăutăți fie inflația, fie recesiunea.

„Am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%. Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum.

Reducerea deficitului ar trebui făcută prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată”, a afirmat Codirlașu.