România înregistrează recesiune tehnică în 2025, PIB crește doar cu 0,6% din cauza politicilor socialiste, atrage atenția Florin Cîțu
Fostul premier al României, Florin Cîțu, a reacționat la datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind evoluția economiei în 2025, subliniind că România se confruntă cu o recesiune tehnică. Potrivit INS, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 0,6% în 2025, comparativ cu anul anterior, iar în trimestrul IV 2025 PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul precedent și a înregistrat o creștere aproape nesemnificativă față de același trimestru din 2024. Datele revizuite arată, de asemenea, cinci trimestre consecutive cu creștere negativă în 2024 și 2025.
Cîțu a scris, pe Facebook, că această evoluție este rezultatul guvernărilor care au aplicat măsuri socialiste începând cu 2022 și continuate de cele două guverne din 2025. El a susținut că România are nevoie să reducă implicarea statului în economie și să revină la politici liberale, care să includă taxe mai mici, reguli simplificate și mai mult spațiu pentru sectorul privat. Fostul premier a mai menționat că, în 2026, deficitul bugetar trebuie redus cu 16 miliarde de lei, după ce în 2025 acesta a scăzut cu doar 6 miliarde lei.
Cîțu a criticat apariția unui „nou grup de socialiști de ocazie”, care, potrivit lui, își schimbă rapid poziția față de taxe și adoptă retorica socialistă, justificând scăderea economiei și a consumului ca fiind „normală”. El a subliniat că astfel de rezultate nu sunt normale, ci reprezintă consecința unor politici economice greșite.
„Recesiune tehnică 2025 (trimestrul 4 scade cu 2%, enorm) si economia creste cu doar 0,6 (nicio surpriza pentru cititorii acestei pagini). Mai puțin decât în 2024. Ăsta e rezultatul guvernărilor cu măsuri socialiste, începute în 2022 și continuate de cele două guverne din 2025. E momentul să scoatem statul din economie. Este momentul să revenim la o economie guvernată de măsuri liberale. Mai ales că în 2026 deficitul trebuie să scadă cu 16 miliarde lei (în 2025 a scăzut cu 6 miliarde lei).
Dar poate cel mai trist lucru din ultimele 6 luni e altceva: apariția unui nou grup de socialiști de ocazie. Până în vară „urau” taxele mari. Acum le susțin. Și ca să le justifice au înghițit retorica socialistă pe nemestecate: e „normal” să scadă economia, e „normal” să scadă consumul, e „ok” să suferim, „tratamentul e dur dar o să fie bine”.
Nu. Nu e normal. E rezultatul unor politici proaste. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de guvernare cu măsuri liberale: taxe mai mici, reguli simple, stat mai puțin în economie și mai mult spațiu pentru sectorul privat.
P.S.Datele revizuite arată recesiune tehnică și în 2024. Tot guvernare cu măsuri socialiste
P.P.S. 5 trimestre negative in 2024 si 2025”, a scris Cîțu.
PIB-ul a scăzut două trimestre consecutive
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce PIB-ul a scăzut două trimestre la rând, arată datele Institutului Național de Statistică. Economistul Ciprian Dascălu a explicat că situația este mai slabă decât se estima, dar a spus că pentru 2026 este posibilă o ușoară revenire, chiar dacă economia va rămâne sub potențial.
El a precizat că analiștii nu se așteptau la această recesiune, deoarece datele pentru trimestrul al treilea fuseseră revizuite, iar inițial arătau o creștere. Definiția recesiunii tehnice presupune două trimestre consecutive de scădere, iar scăderea din trimestrul patru a fost mai mare decât se estimase, aproape -1,9% față de -0,3% cât prognoza piața.
Dascălu a mai spus că, pe tot anul 2025, economia a arătat fragilitate, singurul trimestru cu creștere fiind al doilea. Datele revizuite au arătat scăderi chiar și în primul trimestru. Creșterea anuală a fost de doar 0,6%, sub estimările inițiale de 1,3–1,4%. Totuși, economistul a menționat că o încetinire era anticipată, din cauza consolidării fiscale care fusese amânată mult timp.
El a explicat că reducerea deficitului bugetar de la 9,3% la 7,65% reprezintă o ajustare importantă, dar a atras atenția că acest deficit înseamnă împrumuturi care trebuie plătite în viitor. Incertitudinile legate de noile măsuri fiscale au dus la amânarea investițiilor, chiar dacă numărul locurilor de muncă a rămas aproape de un nivel maxim istoric. Dascălu a afirmat că actualul context reprezintă scenariul cel mai dificil pentru România în acest moment.
Pentru 2026, economistul estimează o ușoară creștere economică, probabil puțin peste 1%, susținută în principal de fondurile europene. El a subliniat că economia nu mai poate miza doar pe consum, care este în scădere.
Dascălu a explicat că majorarea taxelor și inflația ridicată, aproape 10%, au redus puterea de cumpărare, iar salariile, chiar dacă au crescut nominal cu 5–6%, în termeni reali sunt mai mici de la august 2025. În opinia sa, modelul actual de creștere economică este epuizat, iar exemplele din 2024, cu deficit de 9,3% și creșteri salariale de 20% în sectorul public, arată că economia a crescut doar cu 0,9%, mult sub potențialul estimat de 2,5%.
