Economia României în 2026: Întrebarea nu este dacă vom plăti prețul, ci cum împărțim nota de plată

Economia României se va confrunta în 2026 cu decizii bugetare majore, într-un context de deficit ridicat și presiuni fiscale persistente, potrivit Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care a transmis luni o analiză privind perspectivele economice. Organizația atrage atenția că modul în care vor fi împărțite costurile ajustării va avea un impact direct asupra mediului privat, nivelului investițiilor și puterii de cumpărare a populației.

Economia României în 2026 și problema distribuirii ajustării bugetare

Economia României nu se află, în viziunea AOAR, în fața unei alegeri între un scenariu favorabil și unul nefavorabil, ci între menținerea unor dezechilibre structurale și un proces dificil de corecție, singurul care poate preveni o criză de încredere. Asociația subliniază că discuția centrală pentru 2026 nu este dacă ajustarea va avea loc, ci cine va suporta costurile acesteia.

Potrivit mediului de afaceri, riscul major este ca povara să fie transferată din nou asupra populației, în special prin inflație, și asupra companiilor, prin taxe mai mari și reguli fiscale impredictibile. AOAR avertizează că această abordare afectează direct capacitatea firmelor de a investi și de a crea locuri de muncă, cu efecte în lanț asupra întregii economii.

În analiza transmisă, asociația arată că anul 2025 a reprezentat un exemplu de corecție bugetară realizată rapid, dar dezechilibrat. Ajustarea s-a făcut prin majorări de taxe, presiune sporită asupra mediului privat și schimbări ale cadrului fiscal pe parcursul anului, în timp ce reformele structurale ale statului au fost din nou amânate.

AOAR consideră că tolerarea risipei și menținerea ineficienței administrative nu pot fi asimilate unei discipline fiscale reale, ci mai degrabă unui transfer de responsabilitate de la stat către actorii economici care generează valoare adăugată.

Deficitul bugetar al României a rămas cel mai ridicat din Uniunea Europeană, atingând 9,3% din PIB în 2024, cu un obiectiv de reducere la 8,4% în 2025, stabilit după adoptarea mai multor pachete de creșteri de taxe. AOAR arată că, în lipsa acestor măsuri, deficitul ar fi rămas aproape de 9% și în 2025, ceea ce ar fi plasat datoria publică pe o traiectorie considerată nesustenabilă.

Pachetul de consolidare fiscală pentru perioada 2025–2026 a inclus majorarea TVA cu două puncte procentuale, creșterea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026. În acest context, Asociația Oamenilor de Afaceri subliniază:

„Marea întrebare nu este dacă vom plăti prețul ajustării, ci cum împărțim această notă de plată între stat, mediul privat și societate. Cum facem ca în 2026 povara să nu fie transferată din nou asupra populației (în primul rând prin inflație) și asupra mediului de afaceri?

Pe scurt, am taxat mai mult pe cei care produc, dar am evitat să reformăm serios modul în care cheltuie statul”.

Perspectivele de creștere economică pentru 2026

Previziunile instituțiilor internaționale indică pentru 2026 o creștere economică modestă, dar pozitivă, într-un context marcat de consolidare fiscală. Comisia Europeană estimează un avans real al PIB de 1,1% în 2026, după o creștere de doar 0,7% în 2025, pe fondul presiunilor exercitate asupra consumului public și privat.

Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere de aproximativ 1,4% în 2026, susținută parțial de investițiile finanțate din programele europene, precum NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliență, care ar urma să compenseze încetinirea consumului intern. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică conturează un scenariu similar, bazat pe investiții și exporturi, nu pe cererea internă.

În același timp, deficitul bugetar este prognozat să scadă doar către 6,2–6,3% din PIB în 2026, un nivel mult peste pragul de 3% și peste țintele asumate față de partenerii europeni. AOAR subliniază că aceste cifre arată o economie care va continua să crească, dar fără un ritm robust, afectată de dezechilibrele bugetare și de povara fiscală acumulată.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, fără ajustări, riscul unei crize fiscale devine real, iar dacă ajustarea se face exclusiv prin taxe, atât suportabilitatea socială, cât și competitivitatea firmelor devin incertitudini majore.

AOAR arată că alegerea reală pentru 2026 nu este între ajustare și lipsa acesteia, ci între perpetuarea unui deficit ridicat, asociat cu majorări succesive de taxe pe muncă și capital, și un proces dificil de reformare a statului, care presupune reducerea risipei și reașezarea cheltuielilor publice.

„Mesajul cifrelor este clar: în 2026 nu vom fi în recesiune, dar nici nu vom avea o creștere robustă. Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă de dezechilibrele bugetare și de povara fiscală crescută”, precizeză AOAR.

Asociația subliniază că echilibrarea bugetară trebuie să țină cont atât de nevoile reale ale statului, precum apărarea, infrastructura, educația și sănătatea, cât și de capacitatea economică a societății, în special a mediului privat. În 2025, ajustarea s-a realizat aproape exclusiv pe seama celor care produc, prin introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, creșterea taxelor pe muncă și capital și accentuarea impredictibilității fiscale.

Organizațiile mediului de afaceri au semnalat deja impactul negativ al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor și competitivității și au solicitat eliminarea acestei taxe. În comunicat se arată:

„Întrebarea-cheie pentru 2026 este incomodă, dar esențială: cât timp mai poate crește o economie în care doar cei care produc sunt «ajustați», iar cei care cheltuie rămân, în mare măsură, protejați?”.

Scenariile economice luate în calcul pentru anul 2026

AOAR conturează trei scenarii posibile pentru evoluția economică din 2026. Primul, considerat cel mai probabil, este cel al unui „echilibru superficial”, care presupune o creștere a PIB de 1–1,5%, o reducere lentă a deficitului către 6–6,5% din PIB și o inflație aflată încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în scădere față de anii anteriori.

În acest scenariu, investițiile ar fi susținute în principal de fondurile europene și de proiectele publice deja angajate, iar mediul privat ar adopta o atitudine prudentă, concentrată pe eficiență și restructurare, nu pe extindere. Menținerea stabilității politice și a unui dialog funcțional cu mediul de afaceri este considerată esențială pentru atingerea acestor proiecții.

Scenariul pozitiv, descris drept „drumul greu, dar corect”, presupune începerea unei ajustări reale a cheltuielilor publice, restructurarea aparatului bugetar, auditarea programelor de cheltuieli și priorititizarea investițiilor cu impact economic. Acesta ar include un calendar clar de simplificare a fiscalității, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri, și o legislație fiscală mai previzibilă, cu modificări anunțate din timp.

Scenariul negativ, denumit „oboseala fiscală”, ar putea apărea dacă ajustarea continuă în aceeași logică ca în 2025 și ar presupune o creștere economică sub 1% sau stagnare, extinderea economiei gri, amânarea investițiilor, relocarea activităților către jurisdicții mai previzibile și tensionarea relației cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecției deficitului. Din perspectiva AOAR, anul 2026 va fi un test al maturității politice și administrative, întrucât:

„Consolidarea fiscală nu poate rămâne doar pe umerii celor care produc. Ajustarea trebuie să includă statul însuși: reducerea risipei, restructurarea aparatului public, prioritizarea investițiilor”.