Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsFMI și Banca Mondială vorbesc despre al treilea mare șoc global din ultimii ani
Experții de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială avertizează că economia mondială se confruntă cu al treilea mare șoc global într-un interval relativ scurt.
După pandemia de COVID-19 din 2020 și invazia Rusiei în Ucraina din 2022, actualul conflict din Orientul Mijlociu este considerat un nou factor major de destabilizare, cu impact asupra piețelor energetice și a comerțului internațional.
Semnalul de alarmă vine înaintea reuniunilor de primăvară de la Washington, unde miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale vor analiza evoluțiile economice globale, transmite Reuters.
Creșterea economică ar putea încetini, iar inflația ar putea crește din nou
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economiile emergente și cele în curs de dezvoltare ar urma să crească cu aproximativ 3,65% în 2026, sub nivelul de 4% prognozat anterior.
Într-un scenariu negativ, în care conflictul se prelungește, ritmul de creștere ar putea coborî până la 2,6%.
În același timp, inflația este estimată la 4,9% pentru 2026, peste prognoza anterioară de 3%, iar într-un scenariu sever ar putea ajunge la 6,7%. Aceste evoluții ar afecta în special statele vulnerabile, care intră în această perioadă cu datorii ridicate și rezerve financiare limitate.
Crizele succesive au pus presiune pe economia globală
Economia mondială a fost afectată în ultimii ani de mai multe șocuri majore. În 2020, pandemia a blocat lanțurile de aprovizionare și a determinat statele să crească masiv cheltuielile publice.
În 2022, războiul din Ucraina a dus la creșteri semnificative ale prețurilor la energie și alimente, alimentând inflația la nivel global.
Actualul conflict din Orientul Mijlociu adaugă o nouă sursă de presiune, având în vedere importanța regiunii pentru piața energetică și pentru rutele comerciale.
FMI avertizează că, în cazul în care conflictul continuă, aproximativ 45 de milioane de persoane în plus ar putea ajunge în situație de insecuritate alimentară gravă. Perturbarea livrărilor de îngrășăminte și creșterea costurilor de producție agricolă sunt factori care pot amplifica această problemă.
FMI și Banca Mondială pregătesc sprijin pentru statele vulnerabile
Cele două instituții încearcă să răspundă rapid noii crize, într-un context în care datoriile publice sunt deja la niveluri record. FMI estimează că statele cu venituri mici ar putea avea nevoie de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari.
La rândul său, Banca Mondială a anunțat că poate mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari imediat și până la 70 de miliarde de dolari în următoarele șase luni, dacă situația o va impune.
Contextul geopolitic complică coordonarea unui răspuns global
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat că lumea se confruntă cu un șoc care afectează întregul sistem economic. Acesta a arătat că politicile fiscale și monetare au ajutat economiile să reziste în trecut, dar situația actuală rămâne complexă.
„Leadership-ul contează și am depășit crize și în trecut”, a declarat Ajay Banga, subliniind că „acesta este un șoc pentru întregul sistem.”
În același timp, tensiunile dintre marile puteri, precum Statele Unite și China, îngreunează coordonarea unui răspuns global. Grupul G20 se confruntă, la rândul său, cu dificultăți în a ajunge la un consens.
Expertul Josh Lipsky a explicat că instituțiile internaționale încearcă să transmită un mesaj de stabilitate către piețe și investitori, subliniind că statele afectate nu vor fi lăsate fără sprijin.
„Este un semnal pentru creditorii privați. Nu este momentul să abandoneze țările aflate în dificultate. Vor primi sprijin din partea băncilor multilaterale de dezvoltare și a instituțiilor financiare internaționale. Nu va fi o situație precum pandemia COVID. Este o criză pe care o putem gestiona”, subliniază Josh Lipsky.
