NATO și perspectiva ieșirii SUA
Casa Albă a anunțat, prin purtător de cuvânt, că Trump a inițiat discuții cu secretarul general al NATO pentru posibilitatea ieșirii SUA din NATO. Asta va însemna căderea NATO în irelevanță.
ONU, în pragul colapsului financiar
Pentru lipsă de bani, ONU are “șanse” enorme să tragă obloanele, din iulie 2026. Chestia e că și Consiliul de Securitate, care are unele atribuții în materie de conflicte armate și, mai ales, în privința armelor de nimicire în masă, poate dispărea.
OMS și moștenirea pandemiei
Organizația Mondială a Sănătății are, de asemenea, probleme de lichiditate. Poate dispărea curând. Asta nu m-ar deranja prea mult, având în vedere rolul nefast avut de OMS în pandemie. Nu uitați că pe recomandările OMS a fost re-inventat Arafat, cel care ne-a interzis Crăciunul și Paștele, “pentru siguranța noastră”.
Uniunea Europeană, datorie, presiune fiscală și tentația federalizării
În 2027, Uniunea Europeană va atinge o datorie de 900 de miliarde de euro, care nu are surse de finanțare. Într-un mod aberant și încălcând tratatele, birocrația UEropeană a amenințat Spania cu infringement dacă menține decizia de reducere a TVA-ului la carburant sub 15%. Asta înseamnă că și Polonia se situează în această postură, căci a redus deja TVA-ul la carburant la 8% (de la 23%). Asta înseamnă că UE se manifestă deja ca o federație supra-statală, când de fapt ar trebui să fie o alianță de state suverane.
Neîncrederea care ajunge și la instituțiile financiare globale
Nici Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional nu stau prea bine la capitolul imunitate contra virusului neîncrederii. Ducă-se…
Ce au toate acestea în comun
Toate cele de mai sus au în comun:
(i) o birocrație plătită scump pentru a tăia frunze la câini;
(ii) o ideologie globalistă și progresistă, care a falimentat state și mase mari de cetățeni și care a indus regres civilizațional, democratic, demografic și cognitiv;
(iii) o lipsă cronică de credibilitate; din cauza unor asemenea armate de birocrați, care externalizează (pe foarte multe miliarde din bani publici) mai toată activitatea statului către ONG-uri din complexul industrial al cenzurii, lumea nu mai are încredere în democrație, în viitor și în sensul vieții.
Ani de restriște și sfârșitul unor temple instituționale
Toate cele de mai sus pot dispărea, cu consecința unor ani de restriște.
Din templele lor nu va mai rămâne piatră pe piatră.
Poate că numai așa lumea va învăța din nou
Dar poate că așa lumea va învăța că trebuie să învețe din istorie și să găsească puterea de a nu mai repeta greșelile și ororile trecutului.
Culmea este că toate cele de mai sus păreau a avea exact acest scop, ca lumea să învețe cum să învețe din istorie, să nu uite niciodată ororile trecutului. Menirea le-a fost pervertită, însă, de oligarhii și păpușarii sistemului, care i-au luat pe birocrați drept soldățeii lor de plumb, iar pe noi, drept păpușile lor emoționale.
Ne trezim. Așteptăm Învierea.
Hai Liberare!
Este un text despre sfârșitul unor iluzii instituționale, dar și despre posibilitatea unui nou început: unul în care lumea să reînvețe lecțiile istoriei, să privească mai lucid prezentul și să nu mai cedeze atât de ușor în fața fricii, a manipulării și a birocrației fără suflet.
Material platit de ECR Group.
