Economia începe anul 2026 cu prudență. Angajările sunt amânate, cel puțin în primele luni ale anului viitor

Economia pornește în anul 2026 într-un ritm mai lent, iar managerii din toate domeniile vor adopta o atitudine precaută. Costurile ridicate îi determină pe mulți angajatori să amâne angajările, cel puțin în primele luni.

Managerii vor începe anul 2026 cu rezerve și cheltuieli atent controlate

În majoritatea sectoarelor economice, de la construcții și industrie până la comerț și servicii, începutul de an este marcat de prudență. Cheltuielile sunt atent gestionate, iar planurile de extindere sunt puse temporar pe pauză.

Potrivit analizei realizate de Institutul Național de Statistică (INS), 17% dintre managerii din construcții și 10% dintre cei din industria prelucrătoare anticipează o scădere a numărului de salariați în primele luni ale anului.

Situația este explicată inclusiv de condițiile meteo, care limitează reluarea unor lucrări de infrastructură. Construcțiile au avut, totuși, un rol important în susținerea economiei în anul precedent și o contribuție semnificativă la PIB, potrivit stirileprotv.ro.

Comerțul și serviciile ar putea aduce mai multe angajări

În contrast cu industria și construcțiile, comerțul cu amănuntul ar putea vedea o ușoară creștere a numărului de angajați. Datele INS indică faptul că firmele din acest sector iau în calcul extinderea echipelor, chiar dacă presiunile legate de costuri rămân ridicate.

Majoritatea managerilor se așteaptă ca scumpirile să continue, pe fondul prețurilor mai mari la materii prime, energie și transport, ceea ce influențează direct deciziile de angajare și investițiile.

IT-ul și comunicațiile ar putea intra pe un trend de revenire

Specialiștii estimează o revenire treptată în sectorul IT, după o perioadă dificilă în care multe proiecte au fost amânate, iar o parte dintre angajați și-au pierdut locurile de muncă. Și domeniul comunicațiilor, cu o pondere importantă în economie, încheie anul cu un avans modest, dar stabil.

Semnale prudente de relansare în sectorul imobiliar

În sectorul imobiliar, deși piața a arătat semne de slăbiciune, numărul autorizațiilor de construire a crescut ușor. Acest lucru ar putea permite dezvoltatorilor să reia o parte dintre proiectele amânate.

Antoanela Comșa, deputy CEO Global Vision, a explicat că mai mulți mari dezvoltatori sunt hotărâți să înceapă noi proiecte, în contextul în care autorizațiile din București au scăzut semnificativ, oferta este limitată, iar cererea pentru locuințe continuă să existe.

„Am avut în ultimele două săptămâni discuții cu trei mari dezvoltatori care sunt hotărâți să înceapă dezvoltările pentru că în București autorizațiile au scăzut drastic, suprafețele au scăzut, cererea totuși există. Și eu cred că la începutul anului 2027 lucrurile o să se echilibreze și este nevoie de locuire”, spune Antoanela Comșa.

Fondurile europene, cheia relansării economice

Economia a depășit pragul critic, iar Comisia Europeană estimează o creștere a PIB de aproximativ 1,1% în 2026. Specialiștii mizează pe atragerea fondurilor europene, investiții noi și implementarea reformelor asumate.

Economistul Adrian Codîrlașu a explicat că România are șansa de a atrage sume semnificative din PNRR, din programul SAFE, din fondurile pentru agricultură și din fondurile de coeziune. Într-un scenariu favorabil, totalul ar putea ajunge chiar la 20 de miliarde de euro, un nivel record, care s-ar reflecta în creștere economică, salarii mai mari, reducerea șomajului și venituri bugetare suplimentare.

„Și ar fi cam 10 la sută spre PNRR, care ori îi luam anul viitor, ori nu îi mai luăm, din SAFE am putea merge la peste 10 miliarde. E nevoie acum de reînarmare, nu peste 5 ani. Mai avem fondurile pe agricultură, care sunt undeva la 3 miliarde și mai avem fondurile de coeziune. Dacă facem suma ne iese ceva spectaculos. Istoric, noi am atras în jur de 13 miliarde, deci ar putea fi anul viitorului nostru record de a atrage, am putea lua și 20 dacă… Și cu alea 20 puse în economie se va vedea și în creșterea economică, și în salarii, și în reducerea șomajului și în venituri bugetare din taxe și impozite”, declară Adrian Codîrlașu.

Pentru anul viitor, salariile sunt așteptate să crească doar cu câteva procente. Principalul factor de susținere rămâne majorarea salariului minim pe economie la 4.325 de lei brut, măsură programată să intre în vigoare de la 1 iulie.