Dumitru Chisăliță: O treime dintre gospodăriile din România sunt afectate de sărăcia energetică. Energia a devenit un factor direct de sărăcire

România nu se confruntă doar cu prețuri ridicate la energie, ci cu o problemă structurală care afectează milioane de oameni. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, sărăcia energetică îmbracă forme diferite în funcție de regiune, iar în unele zone ale țării facturile la energie împing direct familiile sub pragul sărăciei.

Analiza AEI: 32% dintre gospodării cheltuie peste 10% din venituri pentru energie

Datele analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI) și Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) arată că problema accesului la energie a depășit de mult statutul unei dificultăți temporare generate de creșterea prețurilor.

Potrivit studiului realizat de Dumitru Chisăliță, aproximativ 32% dintre gospodăriile din România alocă mai mult de 10% din bugetul familiei pentru plata energiei, prag utilizat la nivel european pentru identificarea vulnerabilității energetice.

În același timp, 26% dintre gospodării se confruntă cu o combinație periculoasă de factori: locuințe ineficiente energetic, consum ridicat și dificultăți la plata facturilor. Alte 11% dintre gospodării sunt încadrate în categoria subconsumului energetic, ceea ce înseamnă că folosesc mai puțină energie decât ar avea nevoie pentru un nivel decent de trai.

Analiza mai arată că 7% dintre familiile din România ajung sub pragul sărăciei după achitarea facturilor la energie, situație care transformă energia dintr-un serviciu esențial într-un factor direct de sărăcire.

Două realități diferite: gospodării împovărate și gospodării care reduc consumul

Dumitru Chisăliță explică faptul că datele evidențiază existența a două Românii energetice.

Prima este reprezentată de gospodăriile care continuă să consume energie, însă suportă costuri foarte ridicate raportate la venituri. Acest fenomen este întâlnit în special în regiunile Vest, Centru și Sud-Est.

În Vest, aproximativ 40% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din buget destinat energiei. În regiunea Centru procentul este de 35%, iar în Sud-Est ajunge la 36%.

În aceste zone, principala problemă nu este lipsa consumului, ci presiunea financiară permanentă generată de facturi.

Potrivit specialistului, măsurile de plafonare a prețurilor au oferit o protecție temporară, însă nu rezolvă cauzele reale ale fenomenului, precum clădirile slab izolate, sistemele de încălzire ineficiente sau lipsa investițiilor în renovarea locuințelor.

Regiunile în care oamenii consumă mai puțină energie decât au nevoie

A doua formă de sărăcie energetică este mai puțin vizibilă, dar mult mai gravă. Este vorba despre subconsum, fenomen întâlnit în special în Nord-Est și Sud-Vest Oltenia.

Conform datelor prezentate în analiză, 30% dintre gospodăriile din Nord-Est și 29% dintre cele din Sud-Vest Oltenia consumă mai puțină energie decât ar fi necesar pentru un trai decent.

Aceste familii nu apar în statisticile privind facturile foarte mari, deoarece încearcă să reducă drastic utilizarea energiei pentru a face economii.

În practică, subconsumul se traduce prin locuințe insuficient încălzite, apariția umezelii și a mucegaiului, precum și prin compromisuri zilnice între cheltuielile pentru hrană și cele pentru încălzire.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, această formă de vulnerabilitate este mai puțin vizibilă în dezbaterea publică, însă afectează profund calitatea vieții în multe comunități rurale.

Sud-Muntenia, regiunea în care energia împinge oamenii spre sărăcie

Analiza AEI identifică Sud-Muntenia drept regiunea care concentrează cele mai multe forme severe de sărăcie energetică.

Aici, un sfert dintre gospodării locuiesc în case ineficiente energetic și au dificultăți în achitarea facturilor. Aproximativ 19% dintre familii se află în situație de subconsum, iar 14% ajung sub pragul sărăciei după plata energiei, cel mai ridicat nivel înregistrat la nivel național.

În plus, Sud-Muntenia înregistrează și cea mai mare pondere a gospodăriilor care se confruntă cu lipsa lemnelor de foc necesare încălzirii.

Specialistul consideră că această regiune ar trebui să reprezinte principala țintă a programelor publice de renovare energetică și de sprijin social.

Există încă locuințe fără electricitate în România

Deși procentul pare redus la nivel național, analiza arată că aproximativ 0,07% dintre gospodăriile din România nu au acces la electricitate.

În regiunile Nord-Vest și Centru procentele urcă la 0,17%, respectiv 0,16%.

Dumitru Chisăliță atrage atenția că aceste situații nu mai reprezintă doar vulnerabilitate energetică, ci excludere socială.

Lipsa electricității înseamnă acces limitat la educație, servicii publice și comunicare digitală, elemente considerate esențiale într-o societate modernă.

Lemnul de foc rămâne singura soluție pentru multe gospodării

Studiul evidențiază și problemele legate de accesul la lemnul de foc, în special în Sud-Muntenia și Nord-Est.

Deși procentele sunt relativ reduse, ele indică existența unor comunități în care nici măcar sursa tradițională de încălzire nu mai poate acoperi necesarul minim.

Potrivit analizei, în multe zone rurale utilizarea lemnului nu reprezintă o alegere, ci singura alternativă accesibilă din punct de vedere economic.

București-Ilfov are cel mai redus nivel de vulnerabilitate energetică

Regiunea București-Ilfov se situează la polul opus.

Aproximativ 26% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din buget alocat energiei, 9% se confruntă cu subconsum, iar doar 3% ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor.

Cu toate acestea, Dumitru Chisăliță avertizează că vulnerabilitatea energetică urbană există și în Capitală, chiar dacă este mai puțin vizibilă în statistici. Chiriașii cu venituri reduse, locatarii din blocurile vechi și consumatorii dependenți de sisteme centralizate ineficiente rămân categorii expuse riscului.

Dumitru Chisăliță: Sărăcia energetică nu poate fi rezolvată doar prin reducerea prețurilor

Concluzia analizei este că România se confruntă cu o problemă complexă, determinată de venituri insuficiente, locuințe ineficiente energetic, infrastructură incompletă și diferențe majore între mediul urban și cel rural.

Potrivit specialistului, reducerea prețurilor la energie poate ajuta temporar gospodăriile care alocă o parte prea mare din venituri pentru facturi, însă nu rezolvă probleme precum subconsumul, lipsa electricității sau situațiile în care plata energiei împinge familiile sub pragul sărăciei.

„România nu este doar o țară cu facturi mari. Aceasta este țara în care o treime dintre gospodării sunt împovărate energetic, una din zece gospodării consumă sub nivelul minim necesar, energia împinge mii de familii sub pragul sărăciei materiale și există încă locuințe fără electricitate.”

Dumitru Chisăliță avertizează că, în lipsa unor politici publice care să vizeze simultan renovarea locuințelor, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea veniturilor populației, sărăcia energetică va continua să reprezinte una dintre cele mai importante probleme sociale ale României.