Dumitru Chisăliță, despre situația instalațiilor de gaze din România: Liberalizarea a dus la o explozie de firme fără experiență

România se confruntă cu o problemă majoră de siguranță: aproape jumătate dintre locuințele racordate la gaze nu au verificări tehnice făcute la timp. Avertismentul vine de la președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care spune că liberalizarea pieței serviciilor de verificare, decisă în 2011, a dus la pierderea controlului și la creșterea riscurilor de accidente.

Verificările instalațiilor de gaze, neglijate în aproape 40% dintre locuințe

Potrivit datelor Asociației Energia Inteligentă, aproximativ 40% din instalațiile de gaze naturale din România nu au fost verificate sau revizuite conform legii.

Dumitru Chisăliță consideră că situația actuală este consecința modificărilor legislative din 2011, când obligația ca verificarea periodică a instalației să fie făcută de operatorul de distribuție din zonă a fost eliminată. În locul acestuia, s-a permis oricărei firme autorizate de ANRE, aleasă de consumator, să efectueze verificarea.

Chisăliță explică faptul că această schimbare a dus la scăderea responsabilității și la apariția unor practici periculoase, în care unele firme acordă avize favorabile chiar și în prezența abaterilor de la normele tehnice, atâta timp cât primesc plata pentru serviciu.

În opinia sa, perioada în care toate activitățile – de la proiectare și execuție până la verificare – erau gestionate de operatorii de distribuție era mult mai sigură, pentru că responsabilitatea era clară și unitară.

„În anul 2011, a fost eliminată obligaţia ca verificarea periodică a instalaţiei de gaze (o dată la 2 ani) să fie realizată de operatorul de distribuţie care activează în zonă, aceasta putând să fie făcută de către orice firmă autorizată ANRE, care este aleasă de consumator, şi astfel în baza unui preţ corespunzător se poate obţine avizul favorabil al verificării instalaţiei („uneori” chiar dacă, mai sunt unele abateri de la normativ)”, afirmă Dumitru Chisăliţă.

Liberalizarea serviciilor de gaze a dus la o explozie de firme fără experiență

După liberalizarea pieței, în 2012, cererea de servicii conexe – proiectare, execuție, verificare, revizii sau reparații – a crescut brusc. Președintele AEI arată că, într-un timp scurt, peste 1.500 de firme au fost autorizate să activeze în domeniul gazelor naturale, implicând peste 15.000 de persoane, multe fără pregătire tehnică sau experiență în acest sector.

Aceste companii au intrat pe piață atrasă de prețurile mari și de munca relativ ușoară, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a calității lucrărilor.

„În 2012, a «explodat» cererea de servicii conexe activităţii de utilizare gaze naturale (proiectare, execuţie, verificare, revizii, reparaţii instalaţii de utilizare gaze natutrale). Efortul redus – intelectual şi fizic – de a realiza aceste lucrări, preţurile ridicate ale serviciilor a determinat creşterea rapidă a numărului firmelor care s-au autorizat să efectueze lucrări în sectorul gazelor naturale, dar şi antrenarea de persoane din diverse alte domenii care şi-au încetat sau restrâns activitatea în ultimii ani, fără pregătire teoretică şi experienţă în domeniul gazelor naturale”, explică Dumitru Chisăliţă.

Chisăliță afirmă că cererea mare și oferta diversă s-au întâlnit „perfect”, într-un sistem în care clienții caută prețuri mici, iar firmele sunt dispuse să facă compromisuri pentru profit. Astfel, unii consumatori au preferat instalații neconforme, dar mai ieftine, fără a mai ține cont de riscuri.

„Pentru o sumă mai mică, consumatorul putea beneficia de proiectarea şi realizarea unor instalaţii de utilizare de la persoane care căutau piaţa, chiar dacă nu aveau niciun fel de experienţă; pentru o sumă mai mare, consumatorul putea beneficia de o instalaţie care nu îndeplinea cerinţele din normativele în vigoare, fără a mai fi nevoit să-şi «spargă» casa şi să şi monteze un geam mai mare. Fiecare ieşea «mulţumit» din această tranzacţie, consumatorul obţinea costuri mai mici, iar firmele câştigau sume frumuşele de bani, nefiind puse în situaţia de a refuza realizarea niciunei lucrări”, afirmă sursa citată.

Cauzele exploziilor sunt adesea neglijența, improvizațiile și lipsa educației civice

Președintele AEI susține că principalele cauze ale exploziilor de gaze sunt neglijența umană, improvizațiile și lipsa verificărilor. Mulți români folosesc racorduri improvizate sau refuză verificările pentru a economisi bani, fără să conștientizeze pericolul.

El avertizează că un simplu racord neetanș poate deveni o bombă cu ceas și că vina nu aparține doar persoanelor, ci și unui sistem care nu a reușit să creeze o cultură a responsabilității. În plus, infrastructura de gaze este învechită, multe conducte având zeci de ani, iar întreținerea lor fiind deficitară.

„Din dorinţa de a economisi bani sau din lipsă de informare, un simplu racord neetanş devine o bombă cu ceas. În aceste condiţii, vina nu aparţine doar individului, ci şi unui sistem care nu a reuşit să impună o cultură a responsabilităţii”, afirmă Chisăliţă.

Chisăliță a mai arătat că și lipsa educației civice contribuie la numărul mare de accidente. Foarte puțini oameni știu cum să reacționeze în caz de scurgeri de gaz sau la ce semne să fie atenți. El consideră că siguranța publică ar trebui să fie o temă inclusă în educația de bază, în special în școli, iar autoritățile ar trebui să deruleze campanii de informare constante.

„Conductele de gaze din multe localităţi au zeci de ani vechime, iar întreţinerea lor este adesea superficială. În plus, lucrările de construcţii sau reabilitare executate necorespunzător pot deteriora instalaţiile subterane, crescând riscul de scurgeri. Astfel, fiecare explozie devine o consecinţă directă a indiferenţei faţă de siguranţa publică. Prevenţia nu se limitează la tehnologie, ci presupune şi educaţie civică. Puţini ştiu cum să reacţioneze la mirosul de gaz sau cum să acţioneze în cazul scurgerii gazelor la exteriorul sau interiorul clădirii. În şcoli nu se predă aproape deloc noţiunea de siguranţă în locuinţă, iar campaniile publice sunt rare şi nu sunt privite cu interes. Într-o societate în care informaţia circulă rapid, paradoxal, educaţia practică lipseşte. Exploziile nu sunt doar accidente tehnice, ci şi explozia unei nepăsări colective”, avertizează Chisăliţă.

Dumitru Chisăliță propune revenirea la un sistem integrat de control

Pentru a corecta problemele actuale, Dumitru Chisăliță propune reconstruirea unui sistem integrat care să reunească activitățile de distribuție, proiectare, construcție și verificare a instalațiilor de gaze, toate sub un cadru unic de reglementare și tarifare.

El susține că această soluție ar readuce responsabilitatea la un nivel centralizat, unde un singur operator ar răspunde pentru întregul lanț de activități.

În sprijinul ideii sale, Chisăliță citează un studiu european care arată că externalizarea completă a serviciilor auxiliare a avut rezultate diferite în funcție de cultură și context: în Anglia, numărul accidentelor a scăzut, în timp ce în Italia a crescut semnificativ.

„În argumentarea acestei activităţi concludent este studiul realizat în urmă cu câţiva ani, privind externalizarea serviciilor auxiliare utilizării gazelor naturale în mai multe ţări din Europa, a arătat că după externalizarea tuturor serviciilor auxiliare (inclusiv avizarea, verificarea şi recepţia), au existat ţări precum Anglia, unde numărul accidentelor după aplicarea externalizării a scăzut şi în alte ţări precum Italia, unde numărul accidentelor a crescut semnificativ! Suntem latini, nu anglofoni”, încheie Dumitru Chisăliţă.