Dublarea impozitelor locale. Cum a calculat Guvernul. Tanczos Barna: Unele primării au ținut la maxim, altele la minim

Vicepremierul Tanczos Barna a explicat motivele din spatele majorării impozitelor locale operate de administrația condusă de Ilie Bolojan, arătând că măsura urmărește corectarea unor dezechilibre majore între comunități. Oficialul UDMR a susținut că diferențele mari de taxare, lipsa indexării cu inflația și veniturile inegale ale primăriilor au impus atât ajustări fiscale, cât și consolidarea unui fond național de solidaritate.

Tanczos Barna explică raționamentul din spatele majorării masive a impozitelor locale

Vicepremierul Tanczos Barna a explicat, luni seară, motivele pentru care administrația condusă de Ilie Bolojan a decis dublarea unor impozite locale, subliniind că măsura trebuie privită în contextul unor dezechilibre majore existente între localități.

Potrivit acestuia, diferențele mari de impozitare apărute de-a lungul anilor au generat situații inechitabile între contribuabili din zone diferite ale țării.

Tanczos Barna a arătat că legislația prevede un interval clar de impozitare pentru bunuri precum imobilele sau autoturismele, însă aplicarea acestuia a fost foarte diferită de la o primărie la alta. Unele administrații locale au ales să mențină impozitele la nivelul minim permis, în timp ce altele au mers constant pe nivelul maxim.

În plus, o parte dintre primării au aplicat anual indexarea cu inflația, în timp ce altele au omis acest lucru, ceea ce a accentuat discrepanțele. În aceste condiții, în opinia vicepremierului, s-a ajuns la situații în care locuitori din comunități diferite plătesc sume foarte diferite pentru același tip de bun, fără o justificare economică reală.

Oficialul UDMR a subliniat la Digi24 că impozitele și taxele locale trebuie să reprezinte o contribuție firească a comunității la bugetul local. El a precizat că nu este vorba despre impunerea unor poveri excesive, ci despre necesitatea ca fiecare comunitate să participe, măcar într-o anumită măsură, la finanțarea propriilor servicii publice și investiții.

„Sunt primării și primării. Există un interval de impozitare a imobilelor sau a autoturismelor. Unele primării au ținut la maxim, alte primării au ținut la nivelul minim impozitele.

Unii au făcut indexarea cu inflația, alții au uitat să facă indexarea cu inflația. Și apar inegalități, abordări incorecte. Unii, dintr-o localitate, plătesc 10 lei, alții plătesc 5 lei sau 100 lei.

Pe de altă parte, contribuția comunității locale la bugetul local trebuie să fie nu neapărat consistentă, dar trebuie să existe o contribuție și din partea comunității locale prin impozite și taxe locale”, a precizat Tanczos Barna.

Banii trebuie să rămână la nivel local

Totodată, Tanczos Barna a reafirmat poziția constantă a UDMR potrivit căreia banii colectați din impozite locale trebuie să rămână la nivel local și să nu fie preluați de Guvern.

Acesta a menționat că, în prezent, impozitul pe venit rămâne integral la autoritățile locale – primării, consilii locale sau județene – și că această schemă funcționează deja.

„La fel susținem de zeci de ani că impozitul pe venit trebuie să rămână în proporție de 100% la autoritatea locală, la primărie, la consiliul local sau la județ. Această schemă, astăzi, există”, a spus vicepremierul UDMR.

De ce este important un fond de solidaritate și cum ar funcționa acesta?

În același context, vicepremierul a explicat importanța existenței unui fond național de solidaritate. El a arătat că nu pot fi tratate la fel administrații foarte mici, cu câteva mii de locuitori, și orașe mari de sute de mii de oameni, unde veniturile din impozite pe cap de locuitor sunt mult mai ridicate.

Din acest motiv, în 2025 a fost generalizat pentru prima dată un astfel de fond, menit să asigure o echilibrare între comunități.

Potrivit lui Tanczos Barna, solidaritatea națională presupune ca zonele cu venituri foarte mari să contribuie parțial la sprijinirea comunităților care nu beneficiază de infrastructură majoră, parcuri industriale sau centre universitare.

„Primăriile care nu se pot susține primesc o echilibrare. În 2025, am generalizat pentru prima dată acest fond de solidaritate: că nu poți să pui semnul egalității între o primărie de 1.500-2.000 de locuitori sau o administrație de 2.000 de cetățeni și una de 200.000 de cetățeni, unde impozitul pe cap de locuitor este triplu, poate de 10 ori mai mare decât într-o comună departe de infrastructură, departe de autostradă, departe de drumul național.

Și atunci trebuie o solidaritate națională la care să contribuie toți. Și din acel fond de solidaritate să ținem nivelul suficient de sus și pentru cei care nu s-au născut în Capitală, pentru cei care nu s-au născut la Cluj-Napoca.

Pe de altă parte, acolo unde vârfurile sunt foarte mari, adică de 10 ori, de cinci ori mai mare este impozitul pe venit pe cap de locuitor, din acele vârfuri să ciupim un pic și să dăm la comunitățile care n-au șansa unei autostrăzi, unui parc industrial, unui centru universitar”, a punctat Tanczos Barna.

El a subliniat că acest mecanism trebuie să funcționeze la nivel național, nu doar în interiorul județelor, oferind ca exemplu județe mici, precum Covasna, care nu pot fi lăsate în urmă în favoarea marilor centre urbane.

„Spre exemplu, cel mai mic județ din țară, Covasna. Nu poți să spui că Bucureștiul are din ce să plătească tot și o comună trebuie să rămână nelocuită. Acest fond de solidaritate trebuie continuat”, a încheiat vicepremierul.