Drona prăbuşită în Galaţi. Statul va oferi ajutoare de urgenţă pentru familiile afectate. Câți bani va primi fiecare
SURSA FOTO: IGSU - Explozie după ce o dronă a lovit un bloc în Galați
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis acordarea de ajutoare financiare familiilor din Galați afectate de prăbușirea unei drone în noaptea de 29 mai 2026 pentru refacerea locuințelor avariate printr-o măsură guvernamentală de urgență stabilită vineri în cadrul unei ședințe convocate de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Drona prăbuşită în Galaţi. Statul român va oferi ajutoare de urgenţă pentru familiile afectate: 25.000 de lei
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis vineri, 28 mai 2026, acordarea de ajutoare financiare de urgență pentru familiile și persoanele din Galați ale căror locuințe au fost afectate în urma prăbușirii unei drone în noaptea de 29 mai 2026. Măsura vizează sprijinirea celor care au suferit pagube materiale, în funcție de gradul de afectare al locuințelor.
Potrivit deciziei, persoanele sau familiile ale căror locuințe au fost afectate în proporție mai mică de 25% vor primi câte 10.000 de lei, în timp ce pentru locuințele afectate în proporție mai mare de 25% sprijinul financiar se ridică la 25.000 de lei.
Hotărârea a fost luată în cadrul unei ședințe a Comitetul Național pentru Situații de Urgență, convocată de prim-ministrul Ilie Bolojan, fiind ulterior anunțată de Guvernul României printr-un comunicat oficial. Cuantumul despăgubirilor va fi stabilit pe baza evaluărilor realizate de o comisie constituită prin ordin al prefectului, care va analiza situația fiecărei locuințe afectate.
De asemenea, prin hotărârea CNSU, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a fost împuternicit să înainteze proiectul de hotărâre de Guvern necesar pentru acordarea efectivă a acestor ajutoare, fondurile urmând să fie asigurate prin suplimentarea bugetului instituției din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
Totodată, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Galați va pune la dispoziția Ministerului Muncii toate datele și informațiile necesare pentru identificarea persoanelor afectate și pentru derularea procedurilor de acordare a sprijinului financiar de urgență.
„Familiile şi persoanele din Galaţi ale căror locuinţe au fost afectate de prăbuşirea dronei din noaptea de 29 mai 2026 vor primi ajutoare financiare de urgenţă. Decizia a fost luată în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan. Cuantumul despăgubirilor se stabileşte pe baza evaluărilor efectuate de comisia constituită prin ordin al prefectului. De asemenea, prin Hotărârea CNSU se abilitează Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale să promoveze proiectul hotărârii de Guvern care va statua acordarea acestor ajutoare de urgenţă”, se arată în comunicatul de presă.
De ce Armata Română nu a doborât drona care s-a prăbușit peste blocul din Galați?
Ștefan Dănilă, pilot de profesie, a explicat că drona nu a putut fi doborâtă în mod similar cu situațiile din Țările Baltice deoarece era extrem de dificil de detectat și de lovit. El a arătat că aparatele care se apropie de granița României și lovesc în apropierea frontierelor sunt greu de interceptat, mai ales atunci când au dimensiuni foarte mici, comparabile cu o pasăre, și apar intermitent pe radar.
Fostul militar a precizat că, deși avioanele de luptă au fost trimise în zonă și aveau ordin să distrugă ținta, aceasta nu putea fi angajată eficient în condițiile date. În plus, el a subliniat că utilizarea rachetelor nu era o opțiune viabilă într-o zonă locuită, deoarece interceptarea ar fi putut genera riscuri mai mari decât impactul dronei însăși, așa cum s-a întâmplat în alte situații din Polonia. Din acest motiv, a explicat că o intervenție de tipul celei din Țările Baltice nu putea fi aplicată în cazul de la Galați, deciziile fiind dependente strict de condițiile din teren.
Ștefan Dănilă a mai afirmat că acest incident arată necesitatea unei reacții diplomatice mai ferme din partea României, comparativ cu episoadele anterioare când au fost luate măsuri precum convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe. El consideră că acțiunile forțelor ruse din apropierea granițelor României reprezintă un risc real pentru populație și infrastructură.
În același timp, el a atras atenția asupra nevoii de consolidare a sistemului de apărare, susținând că România ar trebui să dispună de mai multe mijloace antiaeriene la sol pentru protejarea obiectivelor strategice, precum porturile, combinatul siderurgic, centralele electrice și depozitele de combustibil. În opinia sa, o parte dintre aceste măsuri de protecție ar fi fost deja inițiate.
„Incidentul s-a întâmplat şi este o confirmare a îngrijorărilor noastre exprimate anterior. Tot ceea ce forţele ruse fac în apropierea graniţelor României pune în pericol viaţa oamenilor şi integritatea bunurilor din ţara noastră. S-a demonstrat că avertizările noastre au fost reale şi corect exprimate.
Este destul de complicat (n.r doborârea dronelor) deoarece aceste drone, care vin de la graniţa României şi lovesc zone la distanţe foarte mici de frontieră, sunt greu de combătut. Deşi avioanele au fost ridicate şi au avut ordin de distrugere a ţintei, nu poţi angaja o ţintă pe care nu o vezi, care este mică, de dimensiunea unui zbor de pasăre, şi care apare şi dispare constant de pe radar. Degeaba dai ordinul dacă tehnic nu poţi să-l execuţi în acele condiţii.
Nu ai cum să tragi cu racheta într-o astfel de dronă deasupra zonelor locuite. Dacă se trăgea cu racheta deasupra blocurilor, s-ar fi putut întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia, unde racheta de interceptare a produs probleme mai mari decât drona în sine. Aceasta ar fi fost riscul major şi la Galaţi.
Deciziile se iau în funcţie de ce se întâmplă în mod real în locul respectiv şi apreciezi individual. La noi nu era posibil (n.r ca în Ţările Baltice). Trebuie să avem cât mai multe mijloace de apărare la sol care să protejeze obiectivele strategice importante: porturile, combinatul siderurgic, centralele electrice şi depozitele de combustibil. Cred că deja s-au luat măsuri în acest sens pentru zonele respective”, a punctat Dănilă.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





