Dragoş Pîslaru: Forma finală a legii salarizării va reflecta condiţiile spaţiului bugetar-fiscal existent

Dragoș Pîslaru va prelua interimar Ministerul Muncii, după demisia lui Florin Manole, în urma publicării decretelor semnate de președintele Nicușor Dan, pentru a conduce elaborarea legii salarizării unice, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, într-un proces transparent de dialog social.

Legea salarizării: diferențele dintre salarii se reduc

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că va prelua interimar Ministerul Muncii luni, după demisia lui Florin Manole. El a explicat că forma finală a legii salarizării unice va ține cont de situația bugetară actuală și va fi făcută împreună cu Ministerul Finanțelor. De asemenea, a spus că, după ce își va începe mandatul, va asigura transparență și dialog cu toate părțile implicate pentru a ajunge la cea mai bună variantă a legii.

Pîslaru a transmis că va deveni oficial ministru interimar odată cu publicarea decretelor semnate de președintele Nicușor Dan în Monitorul Oficial. Până atunci, el a considerat necesar să clarifice unele informații apărute în spațiul public despre salarizarea unitară. A precizat că documentul apărut „pe surse” nu este oficial și nu reprezintă varianta finală care va fi propusă pentru adoptare.

El a mai spus că, după preluarea funcției, va continua să promoveze transparența și dialogul social pentru a se ajunge la cea mai bună formă a legii. Totodată, a subliniat că varianta finală va fi adaptată situației economice și realizată împreună cu Ministerul Finanțelor. Ministrul a făcut și un apel la calm și responsabilitate, spunând că nu este momentul pentru tensiuni, ci pentru colaborare, astfel încât toate opiniile să fie luate în considerare.

Pîslaru a explicat că legea salarizării unice este foarte importantă pentru corectarea inechităților din sectorul public și pentru modernizarea acestuia în România.

„Voi prelua efectiv mandatul de ministru interimar al Muncii în cursul zilei de luni, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretelor semnate de preşedintele Nicuşor Dan. Până atunci, însă, urmărind dezbaterea publică, este datoria mea să clarific câteva aspecte privind salarizarea unitară: Materialul apărut ”pe surse” nu este un document oficial, asumat de Guvern ori de Ministerul Muncii. El nu reflectă varianta finală, care va fi propusă spre adoptare.

Forma finală va reflecta condiţiile spaţiului bugetar-fiscal existent şi va fi realizată în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice. Fac un apel la apel la înţelepciune şi maturitate către toţi actorii implicaţi în spaţiul public. Acesta nu este momentul să inflamăm inutil spiritele, ci unul în care să colaborăm cât mai mult şi cât mai bine, astfel încât să ne asigurăm că fiecare voce este auzită. Salarizarea unitară joacă un rol fundamental pentru rezolvarea inechităţilor din sectorul public şi pentru modernizarea sectorului public din România”, a punctat Pîslaru.

Noua Lege a salarizării pentru bugetari ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Ce schimbări se pregătesc?

Potrivit celui mai recent proiect al legii salarizării, realizat la nivelul Ministerului Muncii, termenul de aplicare a noii grile de salarizare a fost devansat. Dacă în variantele anterioare se prevedea data de 1 iulie 2027, noul document stabilește ca moment oficial de intrare în vigoare ziua de 1 ianuarie 2027.

Această modificare apare într-un context tensionat din punct de vedere social și economic. Salariile bugetarilor au fost înghețate în anii 2025 și 2026, iar această perioadă, combinată cu o inflație ridicată care a redus puterea de cumpărare, face ca noua lege să fie văzută atât ca o măsură necesară de corectare, cât și ca un obiectiv important asumat prin PNRR. Chiar dacă aplicarea generală este stabilită pentru începutul anului 2027, Guvernul a introdus o prevedere specială care permite o implementare mai rapidă pentru anumite categorii de angajați.

Astfel, persoanele nou angajate, cele promovate sau cele numite pe funcții similare în aceeași instituție, începând cu 1 decembrie 2026, vor fi plătite direct conform noilor grile. Această măsură are rolul de a testa sistemul înainte de aplicarea completă și de a facilita trecerea la noul model de salarizare.

În același timp, legea include un mecanism de protecție pentru angajații existenți, prin acordarea unei diferențe tranzitorii. Aceasta garantează că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în 2027 față de nivelul din decembrie 2026, chiar dacă noile calcule ar indica o sumă mai mică.

Un alt element important al reformei este reducerea diferențelor salariale din sectorul public. Noua lege limitează raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la 1 la 8, comparativ cu 1 la 12 în prezent. Scopul acestei schimbări este diminuarea inechităților dintre funcțiile de execuție și cele de conducere sau de demnitate publică.

Sistemul de calcul al salariilor va fi simplificat și mai ușor de anticipat. Salariul de bază va rezulta din înmulțirea unui coeficient specific fiecărei funcții cu o Valoare de Referință, stabilită pentru început la 4.325 lei. Ulterior, această valoare va fi actualizată anual prin legea bugetului de stat, oferind atât un instrument de control economic pentru Guvern, cât și o metodă clară și transparentă de ajustare a veniturilor.