Finanțare electorală controversată și anchetă penală
Potrivit informațiilor din dosar, SRI ar fi indicat că Bogdan Peșchir, cunoscut în online și prin activități în domeniul criptomonedelor, ar fi donat peste 1 milion de euro pe platforma TikTok pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu, prin plăți către 256 de influenceri. Doar în intervalul 24 octombrie – 24 noiembrie 2024, contul „bogpr”, ce îi aparține, ar fi efectuat transferuri de 381.000 de dolari către conturi TikTok folosite pentru a convinge alegătorii să îl voteze pe fostul candidat prezidențial.
Peșchir a fost arestat pe 21 martie 2025 de Judecătoria Sectorului 5, iar pe 25 aprilie 2025 a fost plasat sub control judiciar. Pe 7 noiembrie 2025, acesta a solicitat Curții de Apel Brașov strămutarea cauzei în care este inculpat.
Motivul cererii: conflict între avocat și judecător
În cererea formulată, Peșchir a invocat faptul că președinta completului din Tribunalul Brașov ar fi devenit parte în conflict cu avocatul său, după ce aceasta ar fi depus o plângere disciplinară împotriva apărătorului la Baroul București, acuzându-l de atitudini lipsite de respect față de instanță.
În plângerea respectivă apar elemente de natură subiectivă, fiind menționate expresii precum ton „vădit tendențios”, comportament interpretat drept „sfidare” și „lipsă de respect”, respectiv că apărătorul ar fi „depăşit dispoziţiile legale privind exercitarea profesiei”, aspect ce ar anticipa o culpă profesională gravă.
Partea apărării a susținut că o astfel de situație creează „o bănuială legitimă” de lipsă de imparțialitate din partea instanței, motivând că magistratul ar fi devenit parte interesată într-un conflict personal și profesional.
Ce a reținut Curtea: trebuia o cerere de recuzare, nu strămutare
Instanța de control judiciar a analizat cererea prin prisma dispozițiilor art. 71 Cod procedură penală privind strămutarea. Curtea a subliniat că norma se aplică exclusiv atunci când există suspiciuni privind imparțialitatea tuturor judecătorilor aceleiași instanțe sau riscuri de tulburare a ordinii publice. Conform completului, astfel de circumstanțe nu au fost demonstrate în cauză.
Instanța a reținut explicit că:
„Dacă o parte are suspiciuni că este afectată imparţialitatea judecătorului/judecătorilor investit/ţi cu soluţionarea acesteia, are posibilitatea legală de a formula cerere de recuzare şi nicidecum o cerere de strămutare.”
Analizând motivele concrete invocate de Peșchir, Curtea a arătat că eventualele suspiciuni vizează punctual judecătorul care a depus plângerea, și nu întreaga instanță:
„Această imparţialitate ar putea exista doar cu privire la judecătorul respectiv şi, în niciun caz, la toţi judecătorii Tribunalului Brașov, secţia penală.”
Tot instanța a semnalat că cererea a fost trimisă pe email pe 4 noiembrie 2025, la ora 21:28, într-o situație în care dosarul avea deja o soluție definitivă din 27 mai 2025, fapt care face imposibilă strămutarea unei cauze deja soluționate.
Decizia: solicitarea, respinsă ca nefondată
Curtea a concluzionat că elementele invocate nu justifică strămutarea conform legii, precizând că nu există:
-suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea judecătorilor Tribunalului Brașov,
-pericol de tulburare a ordinii publice,
-afectarea obiectivității instanței la nivel structural.
În consecință, instanța brașoveană a respins cererea de strămutare, reținând că:
„Nemulţumirile lui Bogdan Peșchir legate de reacţia preşedintelui completului de judecată nu reprezintă împrejurări apte să determine o suspiciune de lipsă de imparțialitate din partea tuturor judecătorilor din cadrul instanţei menţionate”.
