Apel dur la unitate și reînarmare
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat luni că Uniunea Europeană riscă să își piardă relevanța geopolitică dacă nu reușește să rămână unită într-un context internațional tot mai tensionat.
„Europa nu va fi luată în serios dacă este slabă și divizată – nici de inamici, nici de aliați”, a scris Tusk pe rețelele sociale.
Liderul polonez, cunoscut pentru pozițiile sale pro-europene, a făcut un apel ferm la solidaritate și consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre.
„Este deja clar. Trebuie să credem în propria noastră forță, să continuăm să ne înarmăm și să rămânem uniți ca niciodată. Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați”, a avertizat el.
Declarațiile lui Trump despre Groenlanda amplifică tensiunile
Avertismentul lui Donald Tusk vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a reluat public ideea preluării controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, considerat de Washington strategic pentru securitatea națională.
„Avem nevoie de Groenlanda dintr-o perspectivă de securitate națională”, le-a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, adăugând: „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”.
Declarațiile au fost relatate de politico.eu și au stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene.
Contextul este amplificat de recenta operațiune militară a Statelor Unite în Venezuela, soldată cu arestarea președintelui Nicolás Maduro, într-o acțiune nocturnă care a provocat reacții puternice la nivel internațional.
Oficiali europeni se tem că Washingtonul ar putea adopta o abordare similară și în alte zone considerate strategice, inclusiv Groenlanda.
Reacții ferme în nordul Europei
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a respins categoric ideea anexării Groenlandei, afirmând că aceasta „nu are absolut niciun sens”. Poziția Copenhagăi a fost rapid susținută de alte state nordice, inclusiv Norvegia, Finlanda și Suedia.
La nivelul Uniunii Europene, reacțiile față de intervenția americană din Venezuela au fost neuniforme. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant pentru politică externă, a cerut „reținere”, într-o declarație susținută de 26 de state membre, cu excepția Ungariei.
Spania s-a distanțat de poziția majoritară, alăturându-se unui grup de cinci state latino-americane într-un mesaj mult mai dur, care condamnă încălcarea suveranității Venezuelei și avertizează asupra exploatării resurselor naturale, în contextul declarațiilor lui Trump privind câmpurile petroliere.
Majoritatea statelor UE au optat pentru comunicate prudente, invocând respectarea dreptului internațional. Italia a mers însă mai departe, calificând intervenția militară drept „legitimă în fața amenințărilor hibride la adresa securității”.
Critici dure din Europa Centrală
În contrast, premierul Slovaciei, Robert Fico, a criticat dur acțiunea Statelor Unite, afirmând că aceasta reprezintă „o nouă dovadă a prăbușirii ordinii mondiale”.
La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a scris pe Facebook că „ordinea liberală mondială se află în dezintegrare”.
În acest context geopolitic tensionat, mesajul lui Donald Tusk capătă o semnificație aparte. Premierul polonez avertizează că o Europă fragmentată riscă nu doar să fie ignorată pe scena internațională, ci să devină o victimă colaterală într-o lume în care marile puteri acționează tot mai unilateral, fără consultări și fără respectarea alianțelor tradiționale.
