Donald Trump anunță finalul conflictului cu Iranul. Scrisoare oficială către Congres și planuri de retragere a trupelor din Europa

Președintele SUA, Donald Trump, susține că ostilitățile cu Iranul s-au încheiat și că administrația sa respectă cadrul legal privind durata intervențiilor militare. În paralel, Pentagonul analizează retragerea a mii de militari din Germania, pe fondul tensiunilor cu aliații NATO.

Trump anunță oficial încetarea conflictului cu Iranul, în ziua limită legală

Președintele american Donald Trump a informat Congresul, printr-o scrisoare oficială transmisă vineri, că ostilitățile dintre Statele Unite și Iran s-au încheiat. Demersul vine într-un moment-cheie, în condițiile în care legislația americană obligă președintele să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea unui conflict militar după 60 de zile.

„La 7 aprilie 2026, am ordonat un armistiţiu de două săptămâni. Armistiţiul a fost prelungit de atunci. Nu au mai avut loc schimburi de tiruri între forţele Statelor Unite şi Iran din 7 aprilie 2026. Ostilităţile care au început pe 28 februarie 2026 s-au încheiat”, a transmis liderul de la Casa Albă.

Declarația marchează poziția oficială a administrației americane în ziua în care, potrivit unor interpretări, se împlinea termenul limită pentru continuarea operațiunilor fără acordul legislativului.

Casa Albă contestă legea, dar acționează pentru a o respecta

Deși Donald Trump a calificat anterior Rezoluția privind puterile de război drept „total neconstituțională”, documentul transmis liderilor Congresului indică faptul că administrația sa încearcă să se conformeze cerințelor legale.

Scrisoarea a fost adresată președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și președintelui pro tempore al Senatului, Chuck Grassley, și are rolul de a informa oficial legislativul cu privire la evoluțiile recente din conflictul cu Iranul.

Totodată, Trump avertizează că riscurile nu au dispărut complet. În document se precizează că amenințarea reprezentată de regimul iranian „rămâne semnificativă”, iar Departamentul Apărării va continua să își adapteze poziționarea militară „după cum este necesar și adecvat”.

Interpretări diferite privind termenul de 60 de zile

Legea americană prevede că președintele trebuie să oprească utilizarea forțelor armate sau să solicite autorizarea Congresului după 60 de zile de la declanșarea unui conflict.

În cazul de față, există însă opinii divergente. Unii consideră că termenul s-a împlinit vineri, în timp ce alții susțin că perioada armistițiului nu ar trebui inclusă în calcul, întrucât acțiunile militare au fost suspendate.

SUA reduc prezența militară în Europa. 5.000 de soldați vizați

În paralel cu aceste evoluții, oficiali de rang înalt ai Departamentului Apărării, citați de CBS News și The Wall Street Journal, au confirmat că Pentagonul intenționează să retragă aproximativ 5.000 de militari americani din Germania.

Decizia este interpretată ca un semnal al nemulțumirii administrației Trump față de sprijinul limitat oferit de aliații europeni în conflictul cu Iranul.

Președintele Donald Trump i-a criticat public pe cancelarul german Friedrich Merz și pe alți lideri NATO pentru lipsa implicării directe în operațiunile militare.

Germania rămâne un pilon strategic pentru armata SUA

Chiar și în contextul unei eventuale retrageri, Germania continuă să fie unul dintre cele mai importante puncte de sprijin pentru armata americană în Europa.

Potrivit datelor oficiale, peste 36.000 de militari activi sunt staționați în baze din această țară, alături de aproximativ 1.500 de rezerviști și 11.500 de civili. Singura țară cu o prezență militară americană mai mare este Japonia.

Germania găzduiește, de asemenea, Comandamentul European al SUA și Comandamentul pentru Africa, iar baza aeriană Ramstein reprezintă un nod esențial pentru operațiunile militare americane la nivel global.

Tot aici funcționează și Centrul Medical Regional Landstuhl, cel mai mare spital militar american din afara SUA, unde sunt tratați militarii răniți, inclusiv în urma atacurilor iraniene. Oficialii au precizat că retragerile nu vor afecta transportul și îngrijirea răniților.

Reconfigurare strategică: focus pe SUA și Indo-Pacific

O parte dintre trupele retrase din Europa ar putea fi relocate în Statele Unite sau redistribuite în alte regiuni considerate prioritare, în special zona Indo-Pacifică.

Retragerea ar urma să vizeze inclusiv o echipă de luptă de brigadă și un batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să fie dislocat în Germania.

Procesul ar urma să se desfășoare pe o perioadă de 6 până la 12 luni.

„Această decizie vine în urma unei analize aprofundate a poziţiei forţelor Departamentului în Europa şi ţine cont de cerinţele teatrului de operaţiuni şi de condiţiile de pe teren”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell.

Schimb de replici dur între Trump și Germania. Tensiuni în NATO

Relațiile dintre Washington și Berlin au devenit tot mai tensionate în ultimele zile. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în privința Iranului și că SUA ar fi „umilite” în negocierile cu Teheranul.

Replica lui Donald Trump nu a întârziat să apară. Președintele american a susținut că Merz „nu știe despre ce vorbește” și că se implică într-un domeniu care nu îi aparține.

Aceste declarații scot la iveală divergențe mai profunde între SUA și aliații europeni, care au evitat implicarea directă în conflict și s-au confruntat, în același timp, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie.

Trump a criticat în mod repetat NATO, pe care a descris-o inclusiv drept un „tigru de hârtie”, și a amenințat că Statele Unite ar putea părăsi alianța. Totuși, o lege adoptată în 2023 îi interzice președintelui să retragă SUA din NATO fără aprobarea Congresului.