Doliu în lumea artistică din România. A dus țara pe marile scene ale lumii: S-a suit la stele; un om cald și excesiv de modest

Moartea lui Aurelian-Octav Popa a îndoliat lumea muzicii clasice românești, după ce artistul s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani. Clarinetistul, compozitorul și dirijorul a avut o carieră impresionantă, fiind apreciat atât în România, cât și pe marile scene internaționale. Anunțul a fost făcut de Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, care a transmis un mesaj de condoleanțe familiei și celor care l-au admirat de-a lungul timpului. Sicriul cu trupul neînsuflețit va fi depus miercuri la Capela Bisericii Boteanu din București.

Cariera lui Aurelian-Octav Popa a dus școala românească de interpretare pe marile scene ale lumii

Aurelian-Octav Popa a fost considerat una dintre figurile emblematice ale muzicii clasice românești și unul dintre cei mai importanți interpreți ai repertoriului modern și contemporan pentru clarinet. Născut la 10 octombrie 1937, artistul a studiat clarinetul la Liceul de Muzică din București, iar ulterior și-a continuat pregătirea la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Perfecționarea profesională a continuat prin cursuri de specializare în Franța și Statele Unite.

De-a lungul unei cariere care s-a întins pe mai multe decenii, artistul a fost solist instrumentist al Filarmonicii „George Enescu”, dirijor al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanța și colaborator al unor importante orchestre europene. A susținut turnee în țară și în străinătate, fiind apreciat pentru tehnica sa și pentru interpretările considerate memorabile de publicul și criticii de specialitate.

Un moment definitoriu din cariera lui Aurelian-Octav Popa a fost interpretarea concertului pentru clarinet semnat de Aaron Copland, avându-l pe compozitor la pupitrul dirijoral. Artistul a interpretat, de asemenea, lucrări semnate de Paul Hindemith, Witold Lutosławski, Darius Milhaud, Franz Krommer și Antonín Dvořák.

În paralel, muzicianul a fost un susținător constant al muzicii contemporane românești. A interpretat creații semnate de compozitori precum Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu, Adrian Iorgulescu și Cornel Țăranu, contribuind la promovarea acestora în fața publicului din țară și din străinătate.

De-a lungul timpului, Aurelian-Octav Popa a obținut numeroase premii internaționale la Praga, Budapesta, Birmingham, Utrecht și Geneva, consolidând reputația școlii românești de interpretare.

„Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România regretă plecarea la cele veşnice a eminentului artist Aurelian-Octav Popa, personalitate marcantă a vieţii muzicale româneşti, clarinetist, compozitor şi dirijor. (…) UCIMR transmite sincere condoleanţe familiei, colegilor, discipolilor şi tuturor celor care l-au cunoscut şi admirat. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis UCIMR pe Facebook.

Sicriul cu corpul neînsufleţit al artistului va fi depus, miercuri, de la ora 15:00, la capela Bisericii Boteanu, iar slujba de înmormântare va avea loc joi, de la ora 13:00, la Cimitirul Ghencea Civil.

Mesajele transmise după moartea lui Aurelian-Octav Popa evocă talentul și modestia artistului

Moartea lui Aurelian-Octav Popa a generat numeroase reacții în spațiul cultural românesc, iar personalități din lumea artistică au vorbit despre impactul pe care muzicianul l-a avut asupra generațiilor de interpreți și asupra muzicii clasice românești.

Realizatoarea TV și scriitoarea Marilena Rotaru a rememorat colaborările avute cu artistul și întâlnirile pe care le-au avut în cadrul spectacolelor organizate la Ateneul Român și în străinătate.

„S-a suit la stele clarinetistul şi dirijorul Aurelian Octav Popa. 20 de ani a fost o prezenţă constantă în emisiunile şi spectacolele mele de muzică şi poezie. Îi datorez interviul cu Celibidache. El m-a dus în faţa maestrului şi recomandarea lui a contat pentru Celibidache. ‘Ştii tu cine te-a adus la mine? Omul ăsta este cel mai mare dintre toţi suflătorii acestei lumi. Clarinetişti, flautişti… E peste Jean Pierre Rampal, flautistul, care era cel mai mare până l-am auzit pe el…’

A fost cu orchestra sa în spectacolul Centenarului Cellei Delavrancea şi în cel de la 101 ani, în toate spectacolele pe care le-am realizat la Ateneul Român. La trecerea dintre milenii, în vara lui 2000 l-am întâlnit la Los Angeles unde alături de Ion Caramitru, Valeria Seciu şi Ovidiu Iuliu Moldovan ofereau comunităţii româneşti un spectacol Eminescu. Acum afişul acelui spectacol este în Cer”, a scris, pe aceeaşi reţea socială, Marilena Rotaru.

Aceasta a vorbit și despre modestia artistului, despre relația pe care o avea cu scena și despre felul în care privea muzica și viața.

„Un om cald, excesiv de modest, cu o vastă cultură… Mă certa când îl prezentam în spectacole cu palmaresul lui. „Nu mai spune atâta, dacă tu ştii cine sunt şi de ce suntem aici împreună, e destul… Sunt Aurelian-Octav, restul e muzică…” Îl întâlneai numai în spaţiul artistic al elitelor. „Note false nu sunt numai în muzică…”, spunea. „Acordajul trebuie făcut în toate zonele vieţii.”

Mulţumesc, Maestre Aurelian-Octav, pentru toate momentele de profundă învăţătură şi de mare muzică! Să vă odihnească Bunul Dumnezeu în Raiul marilor artişti! Condoleanţe doamnei Sanda Crăciun-Popa şi întregii familii!”, a mai transmis realizatoarea.

Istoricul și politologul Stejărel Olaru a evocat la rândul său talentul muzicianului și relația specială pe care acesta a avut-o cu dirijorul Sergiu Celibidache.

„A plecat dintre noi clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian-Octav Popa. A cântat la clarinet ca nimeni altul, având o tehnică impecabilă şi o expresivitate atât de bogată, încât se spune că transforma clarinetul într-un instrument simfonic, exprimând tot felul de emoţii, de la lirism delicat până la dramatism intens.

Dintre muzicienii români, Sergiu Celibidache pe el l-a iubit şi apreciat cel mai mult, chiar dacă cei doi – firi la fel de încăpăţânate şi orgolioase – s-au mai certat uneori. (…) L-am cunoscut în vara anului 2024, introdus de Paul Cozighian la soţii Popa, care m-au primit bucuroşi în locuinţa lor.

Maestrul Popa, pe atunci având vreo 87 de ani, era pus pe glume şi nu a lăsat clarinetul din mână. Paul a fost inspirat să filmeze câteva minute. Să-ţi fie ţărâna uşoară, Maestre!”, a rememorat Olaru.

În același mesaj, istoricul a făcut referire și la perioada în care artistul a fost urmărit de Securitate, după declarații făcute în timpul unui turneu în Grecia.

„Securitatea l-a luat în vizor în martie 1974, după ce Aurelian-Octav Popa s-a plâns unor muzicieni greci la Atena, în timpul unui turneu, că „în România, marii artişti sunt lipsiţi de posibilitatea de a se realiza pe măsura talentului lor”. Şi aşa a început urmărirea informativă, Popa fiind suspectat de evaziune, adică ar fi intenţionat să fugă din ţară la un moment dat.

Până şi Securitatea l-a descris, în rapoartele sale, drept „cel mai talentat instrumentist român, cel mai bun clarinetist la ora aceasta în ţară şi chiar în Europa”, afirmând că ‘nerezolvându-i-se însă situaţia de prestigiu pe care şi l-a cucerit în rândul muzicienilor şi publicului românesc, precum şi peste hotare, nu poate da garanţii totale că nu ar putea fi determinat vreodată să se stabilească în străinătate”, a menţionat istoricul.

Tabel. Repere din viața și cariera lui Octav Popa:

Informație	Detalii
Nume complet	Aurelian-Octav Popa
Data nașterii	10 octombrie 1937
Vârsta la deces	88 de ani
Domenii de activitate	Clarinetist, compozitor, dirijor
Instituții importante	Filarmonica „George Enescu”, Filarmonica „Marea Neagră”
Studii	Liceul de Muzică din București, Conservatorul „Ciprian Porumbescu”
Specializări internaționale	Franța și SUA
Compozitori interpretați	Aaron Copland, Paul Hindemith, Darius Milhaud, Antonín Dvořák
Compozitori români promovați	Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Adrian Iorgulescu
Premii internaționale	Praga, Budapesta, Birmingham, Utrecht, Geneva
Depunerea sicriului	Capela Bisericii Boteanu, miercuri, ora 15:00
Înmormântarea	Cimitirul Ghencea Civil, joi, ora 13:00