Documentele care dovedesc că Diana Buzoianu știa despre criza apei. Golirea lacului Paltinu, avizată în ciuda „riscului iminent”

Criza care a lăsat fără apă potabilă peste 100.000 de oameni în județele Prahova și Dâmbovița readuce în prim-plan modul în care a fost gestionată situația de la Barajul Paltinu și comunicarea dintre instituțiile responsabile. Deși Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a transmis public că nu ar fi cunoscut riscurile asociate operațiunilor tehnice din ultimele luni, documentele oficiale dezvăluite de Evenimentul Zilei indică o implicare directă a reprezentanților instituției în luarea deciziilor și în evaluarea pericolelor privind alimentarea cu apă a populației.

Criza apei din Prahova scoate la iveală contradicții grave. Declarațiile ministrului Diana Buzoianu, contrazise flagrant de documentele oficiale

O situație considerată critică pentru alimentarea cu apă a județului Prahova a generat o dispută publică privind responsabilitatea și informarea la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Potrivit documentelor tehnice circulate între instituții, reprezentanți ai ministerului ar fi participat direct la ședințe în care s-au analizat opțiunile de intervenție la Barajul Paltinu și s-au discutat explicit riscurile de sistare a apei potabile în mai multe localități.

„Diana Buzoianu minte cu un cinism inimaginabil. Cei 130.000 de oameni lăsați fără apă potabilă merită măcar să afle adevărul. Așa cum reiese din documente”, scrie Dan Andronic într-un material exclusiv publicat de Evenimentul Zilei.

Potrivit sursei citate, criza a avut ca punct de plecare data de 17 iunie 2025, când, în timpul unor manevre considerate de rutină, golirea de fund numărul 2 a barajului s-ar fi blocat complet. Ulterior, inspecțiile subacvatice ar fi confirmat că galeria și batardourile sunt înfundate cu sedimente compacte, ceea ce a complicat atât exploatarea barajului, cât și realizarea unor lucrări tehnice necesare.

Problema ar fi rămas prezentă până în luna octombrie, când autoritățile locale și centrale au decis convocarea unei ședințe extinse.

Întâlnirea crucială de pe 22 octombrie 2025

Pe 22 octombrie 2025 a avut loc o întâlnire considerată crucială pentru stabilirea pașilor următori.

Deși conducerea Ministerului Mediului a susținut ulterior că nu ar fi fost informată despre situație, minuta ședinței arată că delegatul instituției, conf. univ. dr. ing. Altan Abdulamit, director în cadrul Ministerului și membru în CONSIB, a participat la discuții și ar fi semnat documentul final alături de responsabili din Apele Române și Hidroelectrica.

Conform acestor documente, participarea sa ar fi confirmat cunoașterea situației operative a barajului.

În cadrul aceleiași ședințe, participanții au agreat că intervenția cu scafandri pentru decolmatarea elementelor blocate reprezenta soluția tehnică obligatorie. Experții au precizat că echipele specializate pot acționa doar dacă nivelul apei este coborât până la cota de siguranță de 605 mdMN, motiv pentru care s-a stabilit elaborarea unui program lunar de exploatare a lacului astfel încât să se atingă această cotă. Documentele indică faptul că această etapă a fost asumată în mod explicit în minuta semnată.

Avertismentele formulate de Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au subliniat că ambele goliri de fund ale barajului sunt blocate și că alimentarea cu apă brută se mai poate realiza doar prin centrala hidroelectrică Paltinu. În aceste condiții, participanții la ședință – inclusiv reprezentantul Ministerului Mediului, au consemnat existența unui „risc iminent privind întreruperea alimentării cu apă pentru populație și industrie”.

Pe baza acestor concluzii, s-a propus demararea procedurilor pentru emiterea unei Hotărâri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, necesară pentru începerea lucrărilor în regim de urgență.

Se știa despre riscurile existente

În documentele tehnice a fost menționat și riscul creșterii turbidității apei pe durata coborârii nivelului lacului, existând posibilitatea afectării calității apei potabile furnizate ulterior către stațiile de tratare. Această observație a fost inclusă ca avertisment anexat la decizia tehnică privind scăderea apei și intervenția subacvatică.

Potrivit informațiilor din documente, între Apele Române, Hidroelectrica și Ministerul Mediului ar fi existat o coordonare tehnică constantă pe durata lunilor în care nivelul apei a fost coborât, ceea ce contrazice poziția publică potrivit căreia instituția nu ar fi cunoscut detalii despre operațiunile desfășurate.

Semnăturile reprezentanților ministerului pe documentele oficiale arată clar că deciziile au fost luate în cunoștință de cauză.

„Afirmația ministrului Diana Buzoianu că nu cunoștea riscurile golirii barajului este infirmată de semnăturile propriilor subalterni.

Ministerul Mediului a fost parte activă la decizia de a coborî nivelul apei, fiind pe deplin conștient că infrastructura critică este compromisă (ambele goliri de fund blocate) și că există un risc major pentru alimentarea cu apă a județului Prahova.

Documentele arată o coordonare tehnică detaliată între Apele Române, Hidroelectrica și Ministerul Mediului, lăsând fără acoperire declarațiile politice de neștiință”, mai scrie Dan Andronic în materialul citat.